Următoarea săptămână, aşa cum arată şi imaginea cu distribuţia anomaliilor termice, va împărţi continentul european în două, şi anume, valori medii de temperatură mai ridicate în jumătatea de est şi mai scăzute comparativ cu mediile perioadei, în cea vestică.
Aşadar, pentru jumătatea estică a Europei sunt estimate valori medii de temperatură situate cu 3…6°C, iar prin nord-estul extrem, şi cu 6…10°C peste medie, în timp ce, vestul va fi caracterizat de temperaturi medii cu 1…3°C, local şi cu 3…6°C sub mediile perioadei.
România, aşa cum se observă şi pe imaginea de faţă, va fi caracterizată de temperaturi medii cu 3…6°C peste normele climatologice pentru această perioadă a anului.
Cu toate că săptămâna, pe ansamblu, va fi caracterizată de o vreme ceva mai caldă, ziua de luni va aduce maxime apropiate de normalul perioadei în toată ţara. Acestea vor fi cuprinse între 4…6°C în nord-vestul Moldovei şi zona deluroasă din Maramureş şi 12…13°C în vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse între -2…-1°C în depresiunile din Carpaţii Orientali şi cel mult 7…8°C în partea sudică a litoralului. Marţi, vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel că, la amiază sunt estimate maxime cuprinse între 7…8°C în nord şi 14°C în vestul ţării, acestea vor caracteriza o vreme uşor mai caldă pentru această perioadă din an. Minimele vor porni de la -2°C în depresiunile din estul Transilvaniei şi se vor opri la cel mult 9…10°C la ţărm de mare. Miercuri putem vorbi de o vreme caldă pentru această dată a anului în toată ţara, cu maxime cuprinse între 8…9°C în zonele deluroase din nord şi 16…17°C prin sud-est. Minimele, similare cu cele din nopţile precedente, vor fi cuprinse între -2…0°C în depresiunile din estul Transilvniei şi 8…10°C pe litoral.
Joi aceeaşi vreme caldă pentru această dată din an, cu maxime ce pornesc de la 8…9°C în zonele nordice şi 16…17°C în partea sudică şi sud-estică a Munteniei. Minimele vor porni de la 0…2°C în depresiunile din Carpaţii Orientali şi se vor opri la 10…12°C pe litoral.
Finalul săptămânii se va caracteriza printr-o răcire treptată a vremii, mai întâi, în regiunile intracarpatice şi nordul Moldovei, urmând ca în ultima zi a estimării procesul de răcire să cuprindă întreaga ţară. În aceste condiţii, vineri, vom vorbi de maxime cuprinse între 6…8°C în zonele intracarpatice şi nordul Moldovei şi 13…16°C în sud-est, aici vremea va continua să fie mai caldă decât în mod obişnuit, ca duminică să vorbim de temperaturi maxime de la 3…5°C în nord şi cel mult 10…11°C prin sud-est. Minimele, pe durata ultimelor trei zile vor fi cuprinse între -1…0°C în depresiunile din estul Transilvaniei şi din nordul Orientalilor şi cel mult 8…10°C pe litoral.
Pluviometric, săptămâna următoare se va caracteriza prin cantităţi importante de apă în bazinul central şi vestic al Mării Mediterane cât şi prin nord-vestul Peninsulei Scandinave, aceste areale caracterizate de cantităţi importante fiind separate de arii cu precipitaţii reduse cantitativ, extinse din vestul continentului şi până spre est şi sud-estul acestuia.
În zona Munţilor Alpi şi Pirinei, pe fondul unor temperaturi modeste, precipitaţiile vor fi predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Precipitaţii mixte nu sunt excluse nici în zona Munţilor Apenini.
România, pe durata următoarelor 7 zile, va fi caracterizată de cantităţi normale de precipitaţii. Acestea vor cuprinde ţara noastră îndeosebi de miercuri încolo, când, prin zona deluroasă din sud, sud-vest, vest şi centru sunt aşteptate, local, cantităţi mai însemnate de precipitaţii. Până atunci, burniţă sau cel mult ploaie slabă prin regiunile extracarpatice, aceastea fiind asociate ceţii sau plafonului de nori joşi, stratiformi.
La munte, în ultimele zile ale săptămânii se va vorbi, exclusiv, de precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare.
Sinoptic, prima parte a săptămânii viitoare va fi caracterizată de existenţa unui areal anticiclonic situat peste regiunile sud-estice şi estice ale Europei. Dinspre regiunile nordice se va extinde către sud, peste jumătatea vestică a Europei, un areal depresionar, acesta se va uni cu un nucleu depresionar din bazinul central-vestic al Mării Mediterane. La vest de acest areal ciclonic, va activa anticiclonul Azoric, ce va fi în extindere către nord, pe rama estică a Oceanului Atlantic.
În aceste condiţii sinoptice amintite în frazele de mai sus, jumătatea estică va fi situată într-o circulaţie a maselor de aer din sector predominant sud-sud-vestic, asta datorită arealului anticiclonic din sud-est şi est şi a depresiunilor extinse in nord şi până în centrul Mediteranei, această circulaţie va antrena şi un aer cald, nord-african peste aceste regiuni ale Europei, de aici şi acele anomalii termice pozitive evidente.
În schimb, vestul continentului va fi situat la contactul dintre ariile depresionare amintite şi a maximului baric azoric, ce se va extinde mult către nord, situaţie termobarică ce va facilita peste aceste regiuni o circulaţie predominant din sector nordic, aceasta va antrena şi mase de aer rece, polar-maritim, această situaţie va duce, posibil, la apariţia primelor fulgi de zăpadă în Regatul Unit, mare parte a Franţei şi chiar zonele deluroase din nordul Spaniei, în aceste regiuni se poate depune şi un strat subţire de zăpadă.
Conform ultimelor modele atmosferice, a doua parte a săptămânii se va caracteriza printr-o fuziune a maximului baric azoric cu cel dinspre estul Europei printr-o dorsală, aceasta se va extinde peste regiunile central-nordice ale continetului, izolând ariile depresionare din nord de cele in bazinul mediteraneean.
Cu o asemenea distribuţie barică, jumătatea sudică şi centrală a Europei va fi caracterizată de o circulaţie din sector predominant nord-estic, circulaţie ce va antrena un aer rece, dinspre nord-estul Rusiei. În aceste condiţii, vremea se va răci şi prin sudul şi partea central-sud-estică a continentului, motiv pentru care, putem vorbi de temperaturi apropiate de norma climatică a perioadei de faţă.
Dacă acest episod ilustrat ceva mai sus va marca debutul iernii pentru România şi împrejurimi după 24-25 noiembrie, vom vedea în următoarele articole.