Ne apropiem treptat de mijlocul ultimei luni de toamnă şi valorile medii de temperatură la nivelul Europei sunt predominant peste cele obişnuite în această perioadă a anului, mărturie fiind şi imaginea cu distribuţia anomaliilor termice, preluată ECMWF via met.hu.
Conform acesteia, cele mai evidente abateri termice pozitive sunt caracteristice pentru jumătatea estică a continentului, acestea fiind şi cu 3…6˚C, iar prin estul extrem, şi cu 6…9˚C peste media perioadei. În rest, avântul anomaliilor termice e mai ponderat, cu 1…3˚C prin sudul Peninsulei Scandinave, nord-vestul Europei cât şi cea mai mare parte a Balcanilor.
În schimb, zona central-sudică şi de sud-vest a Europei e caracterizată de valori medii de temperatură apropiate de normalul perioadei, ba chiar, se observă şi areale cu temperaturi medii uşor sub medie, cu 1…3˚C, îndeosebi, prin centrul şi nordul Italiei.
Într-adevăr, o arie cu anomalii termice negative evidentă (3…6˚C), ca o compensaţie la masa de aer ceva mai cald din estul Europei, e specifică regiunilor nord-vestice extreme (Islanda, I-le Feroe), acestea fiind regiunile unde se resimte cel mai bine apropierea anotimpului alb, cel puţin, în cursul săptămânii viitoare.
Pentru România, săptămâna ce va urma se va caracteriza printr-o vreme ceva mai caldă, cu valori medii de temperatură, pe ansamblu, situate cu 1…3˚C peste media perioadei. Astfel, ziua de luni va debuta cu o vreme caldă pentru această dată în toată ţara, cu temperaturi maxime cuprinse între 10…11˚C în regiunile nordice şi 18…20˚C prin sud-est dar şi în sudul extrem al Olteniei. Minimele vor fi şi ele generoase pentru această perioadă a anului, ca urmare, vor porni de la 2…3˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi 12…13˚C în sud-estul extrem. Marţi temperaturile maxime mai pierd un grad sau două, astfel că la amiază vor fi de la 8…9˚C în Maramureş şi nord-vestul Moldovei şi 14…15˚C în sud-estul extrem cât şi prin vestul ţării. Minimele vor porni de la 2…3˚C în depresiunile din nordul şi centrul ţării şi 12…13˚C în sud-est. Miercuri vremea se va răci uşor, îndeosebi în regiunile nord-estice, condiţii în care, amiaza va aduce maxime de la 8˚C în jumătatea nordică a Moldovei şi 13…15˚C în sudul extrem şi, posibil, prin sud-vestul extrem al Transilvaniei. Minimele vor fi cuprinse între -2…0˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi 12…14˚C în Lunca Dunării şi pe litoral. Joi procesul vremii va continua la nivelul întregii ţări, ca urmare, vom avea maxime de la 6…7˚C în nordul extrem al Moldovei şi cel mult 12…14˚C prin sudul extrem al ţării. Minimele vor porni de la -3…-2˚C în zona deluroasă din nord cât şi în ariile depresionare din estul Transilvaniei şi se vor opri la 8…10˚C în zona deluroasă aferentă jumătăţii sudice a Podişului Getic cât şi pe litoral.
Finalul de săptămână (vineri, sâmbătă, duminică), conform ultimului model atmosferic, va aduce maxime la nivelul întregii ţări de la 6˚C în nordul Moldovei şi cel mult 11…13˚C prin sudul extrem şi, local, prin Crişana şi Banat. Minimele, pe ansamblu, vor fi cuprinse între -4…-3˚C în depresiunile din Carpaţii Orientali şi cel mult 7…8˚C la ţărm de mare.
Pluviometric, săptămâna următoare va fi caracterizată de areale cu precipitaţii mai importante cantitativ în bazinul central al Mării Mediterane cât şi în regiunile nordice şi de nord-vest ale Europei. În rest, cantităţi apropiate de normalul perioadei în centrul şi partea central-estică a continentului şi sub mediile perioadei în sud-vest şi sud-estul extrem.
România, pe ansamblu, va fi caracterizat prin cantităţi de precipitaţii apropiate de normalul perioadei. Aşadar, precipitaţii, deşi slabe cantitativ vor fi la nivelul întregii ţări chiar de luni. Totuşi, cele mai mari şanse vor fi în vestul, nordul şi sud-vestul teritoriului. De joi e posibil ca prin sud-vestul şi sudul extrem al ţării să fie vorba de cantităţi mai însemnate de apă. Nu vor lipsi norii joşi, asociaţi cu burniţă.
La munte vor fi predominant lapoviţe şi ninsori, cu posibilitatea ca acestea să apară, temporar, şi prin zona deluroasă din nordul ţării, de joi încolo.
Din punct de vedere sinoptic, săptămâna ce va urma se va caracteriza prin două areale depresionare, situate în nordul Europei şi un altul, practic, izolat, în bazinul central al Mării Mediterane. Între aceste două arii depresionare, din estul Europei, centrul şi până către vest (I-le Azore) se va extinde un maxim baric, mai exact, o dorsală anticiclonică.
În aceste condiţii, putem vorbi de o circulaţie din sector predominant est-nord-estic peste jumătatea sudică a Europei, circulaţie ce va antrena o masă de aer mai rece, dinspre regiunile estice şi chiar nord-estice ale continentului. Acest lucru fiind răspunzător de acele anomalii termice negative din zona centrală şi de nord a Italiei. Această circulaţie va deveni mai activă de marţi încolo.
În schimb, din nord-vestul continentului, jumătatea de sud a Scandinavei şi până spre Republicile Baltice, va predomina circulaţia din sector vestic, aceasta va transporta şi un aer ceva mai cald şi umed de pe întinderile Atlanticului.
Totuşi, către finalul săptămânii, după ultimul model atmosferic, ariile de joasă presiune din nord au posibilitatea de a migra către sud, prin partea central-estică a Europei, unindu-se cu arealul depresionar din partea centrală a Mediteranei iar maximul baric din sud-vestul Europei va migra către nord. În aceaste condiţii termobarice va fi transportat un aer rece-polar dinspre nord, aer ce ne va aminti că iarna se apropie, în ciuda acestor zile calde, acesta, de altfel, va contribui din plin la acea vreme ceva mai rece din centrul şi nordul Italiei.
Dacă va veni, într-adevăr, iarna după această săptămână de tranziţie, vom vedea.