După ce la mijlocul acestei săptămâni temperaturile maxime s-au apropiat din nou de 10ºC, aşa cum anticipam în articolul precedent, a doua decadă a lunii ianuarie aduce, în sfârşit, o răcire mai consistentă. Un nou episod de circulaţie nordică, polară, similar celui de săptămâna trecută, este răspunzător şi de această răcire. De această dată, intensitatea mai mare a răcirii rezidă din faptul că cele două formaţiuni barice sunt mai puternic dezvoltate şi mai apropiate, ceea ce conduce la mărirea gradientului baric şi, pe cale de consecinţă, la o advecţie mai intensă a aerului rece, polar-maritim, spre sud-estul continentului. Această poziţionare a fomaţiunilor barice constituie, la rândul său, un rezultat al meandrării mai puternice a curentului-jet din troposfera superioară (pentru lămuriri puteţi citi articolul din 18.XI.2011).
Diferenţa faţă de ultimele două valuri de răcire este dată de tendinţa de blocare a formaţiunii barice ciclonale peste estul continentului, ceea ce face ca mişcarea specifică ciclonilor – inversă acelor de ceas faţă de centrul formaţiunii barice – să poată aduce în a doua fază de răcire un aer mult mai rece, de origine polar continentală, din nordul Scandinaviei şi al Rusiei europene peste aceeaşi regiune care este afectată de primul val de răcire (sud-estul continentului, inclusiv România). Putem vorbi aşadar de o ,,instalare regională” a iernii în această parte a continentului sau de o iarnă de conjuctură, în condiţiile în care vestul continentului va rămâne foarte cald. Nu vor lipsi nici precipitaţiile, deşi, cel puţin în următoarele zile nu sunt posibile cantităţi mari. Odată cu pătrunderea aerului rece peste Mediterana, spre mijlocul săptămânii viitoare putem asista la dezvoltarea unor cicloni care să intersecteze în traiectoria lor şi regiunea noastră, fapt care ar putea conduce la ninsori mai consistente. Totuşi, cititorii fideli acestui site au început să înţeleagă cam cât de capricioşi sunt aceşti cicloni în deplasarea lor, astfel încât producerea ninsorilor mai consistente rămâne o supoziţie cu şanse mici de transpunere în realitate. Dincolo de toate astea, regională sau de conjuctură, iarna pare să se instaleze ceva mai temeinic….Era şi timpul.
Interesant este că iarna aceasta pare să intre pe calapodul toamnei trecute. Prima lună de toamnă a fost foarte caldă, aşa cum a fost şi prima lună de iarnă. Prima decadă a lunii octombrie a fost deopotrivă caldă, la fel ca prima decadă din luna ianuarie. Atâta timp cât a doua parte a lui octombrie şi toată luna noiembrie au fost foarte reci, dacă acest calapod se păstrează, ar trebui ca pentru mai bine de o lună de aici înainte să avem de a face cu o iarnă veritabilă. Să fie oare atmosfera atât de previzibilă? Vom vedea…