Deficitul pluviometric în Moldova s-a instalat de la jumătatea lunii iulie, însă din data de 10 august – data ultimei ploi însemnate – în Iaşi s-au mai acumulat doar 10 mm de apă. Acesta este un caz fericit, pentru că în cea mai mare parte a Moldovei de podiş nu a mai plouat deloc de la acea dată. În primă fază seceta nu a pus probleme foarte mari culturilor agricole, trecute în a doua parte a verii de perioadele critice de dezvoltare. România în ansamblu – Bărăganul, Moldova şi Câmpia de Vest în special – reprezintă la nivel continental a doua regiune afectată sever de secetă după Peninsula Iberică. Şi nu întâmplător cele două regiuni se află în aceeaşi situaţie, cauza principală a acestei secete prelungite constituind-o dorsala azorică foarte stabilă pe partea centrală, dar mai ales sudică a continentului în toată această perioadă.
Chiar dacă spre mijlocul săptămânii viitoare sunt aşteptate ceva ploi, deficitul de apă din sol va continua să crească, seceta agravându-se, mai ales că temperaturile vor fi ridicate pentru sfârşitul lunii septembrie până spre ziua de joi (maxime între 20 şi 25ºC), ceea ce va întreţine evaporaţia. Spre sfârşitul săptămânii vremea se răceşte, intrând în limitele normale pentru începutul lunii octombrie (maxime între 15 şi 18ºC, minime între 7 şi 10ºC). Ploile consistente lipsesc şi se pare că nu îşi fac apariţia nici în prima decadă a lui octombrie. Un început extrem de prost pentru următorul an agricol, arăturile şi semănăturile de toamnă fiind practic imposibile.