Conform Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor în această perioadă debitul Dunării la intrarea în ţară este de cca. 2500 m³/s cu mult sub media multianuală a lunii septembrie care e de 3800³/s. Unsprezece naveîncărcate cu cereale şi diferite produse staţionau, miercuri, în apropierea Portului Drobeta Turnu Severin, neputând înainta pe Dunăre din cauza nivelului scăzut al fluviului, o situaţie similară înregistrându-se şi la Bechet şi Bistreţ (Dolj), relatează Mediafax. O navă de croazieră cu 150 de turişti s-a blocat într-un banc de nisip în amonte de Bechet, în timp ce alte curse similare au fost anulate din ţările de origine. Circa 5000 de turişti nu au mai ajuns pe această cale în Delta Dunării, pierderile operatorilor de turism fiind estimate la 300000 de euro. Nivelul redus al Dunării ar putea conduce pe termen ceva mai lung şi la oprirea reactoarelor de la Cernavodă.
Această situaţie este rezultatul direct al caracteristicilor meteorologice ale ultimelor luni în bazinul hidrografic al Dunării. În special în august, în bazinul mijlociu al Dunării cantităţile de precipitaţii s-au situat la sub 25% din media multianuală, ceea ce înseamnă că pe suprafeţe extinse nu a plouat deloc. Această situaţie s-a reflectat în scăderea debitelor celor mai importanţi afluenţi ai Dunării, respectiv Sava, Tisa şi Drava – afluenţi ce contribuie în mod normal la dublarea debitului fluviului între Budapesta şi Belgrad. Seceta pronunţată s-a produs pe fondul unui val de căldură cu maxime de 37-40ºC în Ungaria, Croaţia, Bosnia şi Serbia, val de căldură ce s-a resimţit şi în vestul României. Temperaturile ridicate au condus la o evapotranpiraţie accentuată, fapt ce a contribuit la rândul său la scăderea pronunţată a debitelor. Propagarea debitelor reduse a fost facilitată şi de debitele mici ale afluenţilor din aval de Belgrad, inclusiv ale celor de pe teritoriul României, afectaţi deopotrivă de secetă. Modul de gestionare a celor două acumulări de la Porţile de Fier I şi II a avut cu siguranţă un oarecare rol în propagarea acestor debite reduse.
Cheia revenirii la normal stă în reluarea activităţii depresionare în spaţiul mediteranean. Situaţia nu pare să se modifice radical din punct de vedere meteorologic nici în perioada următoare şi prin urmare nici din punct de vedere hidrologic.