Suntem la câteva ore distanţă de încheierea celui mai important val de căldură din această vară. Temperaturile maxime la nivel naţional au ajuns la 38ºC la staţii meteorologice din vestul ţării, iar în Moldova maximele s-au apropiat de 36ºC (conform ANM). Judecând după aceste valori nu putem vorbi de un val de căldură excepţional, atâta timp cât ne-am aflat cu 4-6º sub valorile maxime absolute ale lunii iulie la nivel naţional şi regional. Nota distinctă a acestui val de căldură a fost durata sa. Pe baza datelor de la staţia meteo UAIC, Iaşi – putem extrapola cu anumite nuanţe analiza pe toată Moldova extracarpatică – vorbim de 13 zile consecutive cu temperaturi maxime diurne peste 30ºC, durata medie climatică a acestor valuri de căldură pentru teritoriul României fiind situată între 7 şi 10 zile. Pentru a înţelege mai bine condiţiile meteorologice pe care le-am traversat putem spune că temperatura maximă medie* a acestui val de căldură a fost la Iaşi de 32,1ºC, valoare ce corespunde cu valorile climatice normale ale aceluiaşi parametru pentru întreaga lună iulie la Atena. Aşadar, un ambient climatic autentic subtropical.
Dorind în această postare să insistăm pe ceea ce am resimţit, credem că a fost evident pentru toată lumea că disconfortul termic a fost mai accentuat în ultimele 3 zile. Acest aspect este unul normal, mai toate valurile de căldură atingând intensitatea maximă în ultima fază de manifestare, atunci când încălzirea corespunde cu advecţia mai intensă a maselor de aer tropical în sectoarele anterioare ale ciclonilor care vor determina simultan şi sistarea valului de căldură prin înlocuirea aerului tropical cu cel polar. Nu insistăm acum pe aspectul dinamic, ci pe ceea ce am ,,pătimit” sub aspect termic. Din acest punct de vedere, temperatura nu explică în totalitate disconfortul termic. Ceea ce resimţim sub aspect bioclimatic este o combinaţie între temperatură, umezeală relativă** şi vânt***. Efectul combinat al temperaturii şi umezelii este exprimat pe plan internaţional prin ITU (indicele de temperatură-umezeală), acesta nefiind însă singurul indice folosit în acest scop (internetul vă stă la dispoziţie). Integrând temperatura şi umezeala relativă, ITU poate avea valori teoretice de la 0 la 100. Valorile
Chinul se sfârşeşte. La ora postării ploile au ajuns deja pe Vrancea şi pe Subcarpaţi. Urmează o noapte şi o zi furtunoase, dar reconfortante termic pe Moldova.
*media maximelor diurne din cele 13 zile;
**transpiraţia reprezintă singurul mecanism fiziologic prin care organismul uman se răceşte prin consumul căldurii în evaporarea apei, aşa încât umezeala atmosferică ridicată încetineşte intensitatea transpiraţiei şi creşte astfel disconfortul termic;
***acţiunea vântului asupra stării noastre de confort depinde de condiţiile termice, vântul generând confort la temperaturi de 20-30 ºC, dar un puternic disconfort prin deshidratare la peste 30ºC.