În această primăvară rece, semnele de vară se arată greu şi tocmai de aceea trebuie să ne bucurăm de ele. Spre exemplu, convecţia. De aproape o săptămână fiecare zi este marcată de averse sau se află sub ameninţarea acestora. Mecanismul de bază este relativ simplu şi merită clarificat, mai ales la început de vară.
Radiaţia solară din ce în ce mai bogată cantitativ încălzeşte suprafaţa terestră. Aerul astfel încălzit, mai uşor, are tendinţa să urce în atmosferă. Cu cât temperatura în altitudine este mai redusă, adică diferenţa faţă de suprafaţa terestră este mai mare, cu atât această ascensiune se realizează mai impetuos şi poate conduce la dezvoltarea norilor cu dezvoltare verticală. Într-o zi de vară obişnuită se dezvoltă doar nori Cumulus, dar dacă în altitudine aerul este rece, atunci pot să apară nori ce generează formaţiunile noroase răspunzătoare de averse (Cumulus congestus, Cumulonimbus calvus), iar în cazul în care este foarte rece se dezvoltă norii Cumulonimbus capillatus ce pot genera fenomene extreme (vijelii, căderi de grindină, ploi torenţiale etc).
Astfel, vremea instabilă din ultima perioadă a fost determinată de faptul că în regiunea României s-a instalat de la latitudini mari şi a rămas blocat în altitudine, un nucleu de aer rece, nucleu ce poate fi observat cu uşurinţă la nivelul de 850 hPa pe materialele sinoptice. De aceea, sub influenţa acestui aer, în fiecare zi se dezvoltă formaţiuni noroase cumuliforme generatoare de precipitaţii. Abia de mâine dispare aerul rece din altitudine, iar regiunea noastră intră sub acţiunea unei dorsale de aer cald, ceea ce va aduce o perioadă fără precipitaţii în următoarele câteva zile.
