2010, raport final

Organizaţia Meteorologică Mondială realizează anual începând din 1993, în primul trimestru al anului, un raport asupra condiţiilor meteorologice la nivel global în anul precedent. Iată principalele concluzii ale anului 2010.    Temperatura medie globala a fost cu 0,530C ± 0.090C mai mare faţă de media multianuală de 14,00C din intervalul 1961-1990, decada 2001-2010 fiind cea mai caldă înregistrată până în prezent de la începutul observaţiilor meteorologice. Anul 2010 a fost anul cel mai cald în această perioadă pentru emisfera nordică, dar şi pentru continentul african şi alte 6 subregiuni:  vestul Africii, Sahara şi Peninsula Arabă, Bazinul Mediteranei,  sudul şi sud-vestul Asiei, Groenlanda şi Canada Arctică.    Dacă La Niña a fost responsabilă de temperaturile scăzute ale apelor în estul Oceanului Pacific, valorile termice au depăşit media în cea mai mare parte a Oceanului Planetar. Valurile de căldură au afectat Eurasia în repetate rânduri, cu un maxim în vestul Federaţiei Ruse (luna iulie a fost în Moscova cu 7,60C peste media multianuală); intervalul iunie-august a fost cel mai cald din ultimii 130 de ani, iar efectele s-au resimţit în rândul populaţiei  – 11.000 de decese numai în Moscova, al incendiilor declanşate în pădurile extinse, şi al secetei şi producţiei scăzute de cereale.    Anul 2010 a fost totodată anul cu cea mai mare valoare medie globală a cantităţii de precipitaţii căzute, cu 52 mm peste media intervalului 1961-1990. Ploile musonice intense au generat cele mai mare inundaţii din istoria Pakistanului, cu urmări importante pentru agricultura şi nivelul de trai al ţării, în timp ce de partea cealaltă a Peninsului India, în Bangladesh, musonul a fost neobişnuit de sărac în precipitaţii. Bazinul Amazonului şi nordul Americii de Sud au fost afectate de perioade de secetă severă, iar debitele fluviilor Rio Negro şi Amazon au scăzut în mod excepţional;    După anii 2007 şi 2008, în 2010 a fost măsurată a treia cea mai redusă extindere a banchizei arctice, cu un minim de 4,6 milioane km2; recordul poate fi explicat în parte prin condiţiile meteorologice din Canada:  cea mai caldă şi mai aridă iarnă din perioada de măsurători.