Nu de puţine ori în decursul iernii, mai ales în perioadele foarte reci, cele mai coborâte temperaturi din România se înregistrează în mica localitatea covăsneană Întorsura Buzăului. O căutare scurtă pe Google Earth ne poate ajuta să găsim această localitatea într-o depresiune formată în jurul unui ,,moft” al văii Buzăului care îşi schimbă brusc cursul de la SSV-NNE la NNV-SSE, o schimbare de sens care îşi găseşte explicaţiile în complicatul trecut geologic al Carpaţilor de Curbură. În această localitate se înregistrează aproape în fiecare iarnă temperaturi sub -25ºC, în caz extrem ajungându-se până la -36,0ºC în februarie 2005, valoare aflată foarte aproape de recordul absolut de temperatură negativă încă în picioare în România din 1942 (-38,5ºC la Bod, jud. Braşov).
Şi în aceste zile, temperaturile la Întorsura Buzăului au coborât până la -26,2ºC, devenind cea mai rece localitate din ţară, dacă ţinem cont doar de minimele diurne. Cauzele producerii acestor valori reduse constau în primul rând în trăsăturile morfologice ale depresiunii în care este situată această localitate. Depresiunea omonimă este foarte bine închisă de culmi montane la altitudini de 800-1000 m, Buzăul ieşind din depresiune printr-un sector de vale foarte îngust ce nu permite schimbul de aer cu regiunile situate în aval. Această morfologie particulară facilitează acumularea unui adevărat lac de frig pe fundul depresiunii (cu altitudini minime de cca. 500 m) prin descendenţa nocturnă a aerului rece de pe versanţi. În ciuda răcirii accentuate, în condiţiile absenţei surselor locale de umezeală, cerul rămâne senin pe parcursul nopţii, ceea ce accentuează scăderea temperaturilor. În condiţii similare, depresiunile învecinate pot fi acoperite de ceaţă sau nori inferiori(vezi imaginea), ceea ce atenuează suficient răcirea nocturnă pentru ca temperaturile să scadă mai puţin decât la Întorsura Buzăului.
În majoritatea absolută a cazurilor aceste valori foarte reduse se produc către finalul unei perioade sinoptice anticiclonale, aşa cum este şi cazul perioadei pe care o traversăm. Tocmai aceste condiţii anticiclonale pot conduce la descendeţa aerului rece de pe versanţi şi la dezvoltarea unor puternice inversiune de temperatură în cadrul depresiunii. Spre exemplu, pe baza datelor ANM, în această dimineaţă (1.II), în timp ce la Întorsura Buzăului se înregistrau -26,2ºC, la Lăcăuţi (cca. 1770 m altitudine) temperaturile erau de cca. -13, -14ºC. Trebuie să menţionăm în încheiere că şi alte depresiuni carpatice îndeplinesc aceleaşi condiţii morfologice, numai că nu au şansa de a avea instalată o staţie meteorologică ce ar putea înregistra valorile record de temperatură minimă. În acest context, ar fi interesant de menţionat că una dintre cele mai reduse valori ce s-a produs în ţara noastră în această dimineaţă (-23,7ºC) s-a înregistrat la o staţie meteorologică privată (Pensiuna La Rosa) din staţiunea Cheia. Înmulţirea acestor staţii în alte depresiunile montane (Borsec, Bilbor, Drăgoiasa, Comandău etc.) ar putea modifica pe viitor harta temperaturilor minime absolute în România.