Din toanele Soarelui

O adevărată frenezie mediatică în aceste zile pe seama erupţiei solare de marţi. Din acest motiv, aducem aici câteva precizări care nu îşi doresc să clarifice nimic, ci să aducă doar un dram de informaţie pe această temă celor interesaţi de subiect. Ca să fim cât mai clari, Soarele nu e un bec ce emite constant aceeaşi cantitate de radiaţie în spaţiu. Erupţia solară de marţi constituie un eveniment cât se poate de normal pentru activitatea solară, cu atât mai mult cu cât ne apropiem de maximul activităţii solare, aşteptat în 2012, aferent celui de al XXIV-lea ciclu solar. De altfel,  în partea dreaptă a acestei pagini puteţi observa un indicator al acestor evenimente (Solar X-rays, camp geomagnetic) şi cel puţin în următorii doi ani o să puteţi vedea relativ frecvent indicatorul STORM indicat pentru campul geomagnetic terestru (aşa cum se întâmplă în aceste zile). Se pot produce şi evenimente neplăcute în legătură cu aceste erupţii, cele mai importante manifestându-se asupra alimentării cu energie electrică şi asupra telecomunicaţiilor, însă tabloul apocaliptic prezentat de mass-media pe acest subiect este unul hilar.   Cel mai important eveniment de acest gen, cel din 1859, a condus la paralizarea comunicaţiilor telegrafice abia înfiripate la momentul respectiv pe glob. Mai recent, în 1989, o bună parte din provincia canadiană Quebec a fost lăsată fără curent din aceleaşi motive. Există cu certitudine şi o influenţă asupra organismului, dar aceasta nu este pe deplin clarificată, astfel încât preferăm să nu ne pronunţăm aici despre aşa ceva. Mult mai interesant este că aceste furtuni geomagnetice au ca rezultat  aurorele polare, fenomene optice spectaculoase ce se intensifică în perioada furtunilor geomagnetice terestre provocate de propagarea spre Terra a plasmei solare eliberate în timpul erupţiilor solare. Atunci când furtunile sunt foarte puternice, aurorele pot deveni vizibile la latitudini foarte depărtate de poli. În aceste condiţii au fost observate chiar până spre latitudini de 30°, iar în 1859 chiar în Cuba. Aşadar, dacă vom avea şansa unor explozii solare deosebite în următorii doi ani, pe lângă faptul că putem petrece ceva timp la lumânare şi fără internet, vom avea şi şansa de a observa aceste fenomene optice deosebite chiar din România.