Dragobetele reprezintă o sărbătoare populară precreştină cu multiple semnificaţii referitoare la vreme. Sărbătorit pe 24 februarie Dragobetele reprezintă prima sărbătoare ce marca în mod tradiţional sosirea primăverii. De aceea, Dragobetele mai era numit şi ,,cap de primăvară" sau ,,început de primăvară". Pentru noi însă, trăitori ai acestor vremuri, în mulţi ani, ziua de 24 februarie nu inspiră în nici un fel începutul primăverii: stratul de zăpadă este încă persistent iar temperaturile sunt predominant negative. Cum s-ar zice, iarna îşi face încă de cap. De unde această diferenţă dintre realitate şi credinţele populare? Explicaţia este simplă: reforma calendarului. Trecerea la calendarul gregorian acum aproape un secol a repus timpul uman în concordanţă cu astrele cereşti, dar a bulversat semnificaţia tuturor credinţelor meterologice populare. Astfel, pe stil vechi, ziua de 24 februarie - atunci când putem regăsi pe deplin semnificaţia meteorologică a credinţelor populare legate de Dragobete referitoare la începutul primăverii - corespunde în calendarul actual cu data de....8 martie. Ori, chiar dacă în calendarul actual 8 martie are o altă semnificaţie, pentru toată lumea data respectivă marchează mult mai convingător încălzirea vremii, desprimăvărarea şi începutul dragostilor. Dacă mai e nevoie şi de argumente climatice atunci putem preciza că temperatura medie multianuală a zilei de 24 februarie (la Iaşi) este de cca. -1,0C, în timp ce pe 8 martie valoarea se apropie de 1,0°C, o diferenţă de cca. 2,0°C ce semnifică în mod real o vreme mult mai caldă şi mult mai primăvăratică la Dragobetele pe stil vechi.
Despre vreme, dragoste şi Dragobete
Dacii cu săgeţile, noi cu rachetele
,,O ploaie cu grindină care nu a durat mai mult de un sfert de oră a distrus plantația de vie din zona Pietroasele, Breaza. Localnicii care își puneau mari speranțe din recolta de anul acesta au rămas acum fără toată munca de peste an. Majoritatea sătenilor trăiește de pe urma culturii de viță de vie, fiind cea mai importantă cultură din zona de deal a județului Buzău. Autoritățile locale sunt cu atât mai supărate cu cât rachetele lansate de la stația antigrindină de la stațiunea Pietroasele nu au avut efectul scontat. Spre seară cerul s-a întunecat brusc deasupra localităților Pietrasele și Breaza și a început să toarne din cer grindină amestecată cu ploaie. Preț de un sfert de ceas a fost prăpăd iar în urmă nu a mai rămas aproape nimic. Oamenii spun că bucățile de gheață au făcut praf și via și livezile și celelalte culturi. Din păcate, din cauza întunericului localnicii nu au putut estima valoarea pagubelor. Înainte cu mai puțin de o lună de culesul viilor, ciorchinii sunt zdrobiți, boabele nu au destulă dulceață și fiind atinse de grindină se oțețesc.O localnică din Pietroasele privea cu amărăciune spre vie: “ s-a dus toată munca noastră, ne-am speriat foarte rău, cădeau bucăţile de gheaţă şi nu se mai oprea, acum nu mai avem nimic”. De pe hectare întregi cultivate abia dacă se vor mai strânge câteva coșuri cu struguri. Aurel Lupu, viticultor din Greceanca : “ pagubele sunt în proporție de 80 la sută, eu am asigurat via dar majoritatea localnicilor nu, si acum Dumnezeu cu mila pentru că este singura lor sursă de venit”. Primarii spun că degeaba s-a instalat stația antigrindină pentru că nu a fost de niciun folos de această dată. Cornel Enache , primarul comunei Pietroasele: “ nu stim la ce s-au băgat atâția bani în staţia asta antigrindină, că acum când trebuia să funcționeze, se pare că nu a avut efect, grindina a distrus tot”. Autoritățile locale din cele două comune, tocmai prin tradiția viticolă a zonei obișnuiau să organizeze sărbători populare la recoltat. Acum însă nici gând de așa ceva.Astăzi la lumină toți localnicii care au plantații de viță vor trece la estimarea pagubelor." Jurnalul de Buzău, 25.VIII.2011.
Este al doilea eşec al noii staţii de lansare a rachetelor antigrindină de la Pietroasele de la punerea sa în funcţiune în data de 8.VII.2011. Oare de câţi bani investiţi în acest sistem mai e nevoie până să ne convingem şi noi, românii, că aceste sisteme nu sunt eficiente? Imaginea antică a dacilor care trăgeau cu săgeţi în nori (cu siguranţă nemulţumiţi de pagubele provocate viilor) poate stârni râsul. Sistemul actual antigrindină sigur stârneşte râsul. Energia deţinută de un nor Cumulonimbus este echivalentă cu cea a unei bombe atomice (de dimensiuni mici). Ori, cine ar pleca la război împotriva unei forţe înzestrate cu bomba atomică(chiar şi de dimeniuni mici) dacă tot ce ai în dotare sunt nişte rachete sol-aer de calibru 82,5 mm???
Pagube provocate de vânt
Recordul valului de frig: -26.8°C
Cele mai scăzute temperaturi înregistrate marţi dimineaţă în România au fost de - 26,8°C la Întorsura Buzăului, -22°C la Sfântu Gheorghe şi Baraolt şi -21°C la Târgu Secuiesc (sursa: Mediafax).
Recordurile gerului românesc
Gerul persistă în Covasna, valorile termice de duminică dimineaţă fiind deosebit de scăzute în întreg judeţul, meteorologii consemnând la Întorsura Buzăului -24,2ºC. Ger a fost în întreg judeţul Covasna, cele mai scăzute temperaturi înregistrate fiind de -22ºC la Sfântu Gheorghe, -21ºC la Baraolt şi -18ºC la Târgu Secuiesc. În luna ianuarie, cea mai scăzută temperatură a fost înregistrată în 1963 şi în 1990, când termometrele arătau - 35,5 ºC. Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Întorsura Buzăului a fost în februarie 2005, când s-au atins -36ºC (sursa: Mediafax).
UPDATE, 31.I: În judeţul Covasna, cele mai scăzute temperaturi înregistrate luni dimineaţă au fost de -25,2°C la Întorsura Buzăului, -22,0°C la Sfântu Gheorghe şi Baraolt şi - 20,0°C la Târgu Secuiesc.
Mai multe articole..
Pagina 1 din 3

