Vara s-a terminat calendaristic de ceva timp şi cu ajutorul datelor de sinteză furnizate de NASA-CPC putem să facem un succint bilanţ termo-pluviometric la nivel continental.

  Sub aspect termic este foarte uşor de remarcat contrastul între vestul continentului, acolo unde temperaturile medii pentru întreaga vară au fost apropiate de media climatică şi regiunile din est, inclusiv România, unde s-au înregistrat abateri pozitive de 1-3ºC. Cauza acestui contrast este de natură dinamică. Persistenţa în estul continentului a unor formaţiuni barice anticiclonale (condiţii de blocaj) au limitat pe o parte acţiunea depresiunilor atlantice la vestul continentului şi au condus pe de altă parte la o încălzire a maselor de aer în condiţii de stabilitate în regiunile din estul Europei. Trebuie să menţionăm însă, în ciuda acestor abateri, că nu am avut de a face cu condiţii extreme sub aspect termic decât pe suprafeţe restrânse în Peninsula Iberică, Panonia şi nord-vestul Peninsulei Balcanice.

   Sub aspect pluviometric putem distinge mai multe areale. Prin deficitul major de precipitaţii se remarcă Peninsula Iberică, vestul Peninsulei Balcanice şi regiunile limitrofe Golfului Botnic (Finlanda şi nord-estul Suediei). Excedentul de precipitaţii este concentrat pe traseul depresiunilor atlantice ce au pătruns pe continent dinspre Marea Nordului (Danemarca, Ţările de Jos, Câmpia Germano-Polonă), a căror acţiune a fost limitată însă la longitudinea ţărilor baltice de către amintiţii anticicloni de blocaj. În rest, domină o distribuţie contrastantă, în pete, indusă strict de activitatea convectivă (aşa cum este şi cazul României).

   Week-end teribil de cald în vestul continentului european, vara indiană aducând la început de octombrie temperaturi maxime record. Sâmbătă s-au înregistrat 28,8ºC la Paris, cu 0,4ºC mai mult faţă de precedentul record al lunii ocotmbrie ce data din 1921. Temperatura maximă (32.3ºC) în Franţa a fost atinsă, paradoxal, în peninsula Bretagne, la Ploumanac’h, valoare cu 6,0ºC mai mare faţă de precedentul record ce data din 1959. În Marea Britanie s-au atins 28ºC, valori deosebit de ridicate pentru începutul lunii octombrie fiind întâlnite şi în Belgia, Italia, Germania şi Spania. Întreaga Europă de Vest a avut parte de o vreme capricioasă în acest an (temperaturi ridicate primăvara şi toamna, vară foarte ploioasă). Sursă: RFI.

      De multe ori vremea de la noi se află în perfectă antiteză faţă de ceea ce se întâmplă în partea centrală şi de vest a Europei. Spre exemplu, în timp ce în ultima săptămână noi ne confruntăm cu o vreme ce ne aduce aminte insistent de iarnă,  în Austria au fost înregistrate mai multe valori-record de temperatură. Până în acest an recordul lunii aprilie era deţinut de valoarea de 28,8°C înregistrată la data de 24.04.1968 în localitatea St. Andrä, Lavanttal. Joi (07.04.2011), recordul a fost preluat de valoarea înregistrată la Pörtschach: 29,9°C. Au mai fost înregistrate 26,7°C la Bludenz, 25,5°C la Götzis şi 24,6°C la Bregenz.

În această primăvară, deasupra Polului Nord, gaura din stratul de ozon este mai mare decât toate celelalte valori ale măsurătorilor din ultimii 50 de ani.  Deasupra Arcticii s-a dezvoltat o zonă de aproximativ 15-25 km înălţime a cărei concentraţie de ozon este foarte redusă. Această “gaură” poate în scurt timp să ajungă mult spre sud, în Europa Centrală. Astfel, radiaţiile UV în zilele însorite pot să atingă valori la fel de ridicate precum cele din timpul verii. Cauza acestui fenomen o constituie temperaturile extrem de scăzute înregistrate în stratosfera artică pe parcursul ultimei ierni. La temperaturi foarte scăzute, sub -78°C, se formează aşa-zişi nori polari stratosferici, nori care nu sunt alcătuiţi din cristale de gheaţă ci din cristale de acid azotic şi acid sulfuric. Disproporţia dintre repartiţia uscatului şi cea a mării din emisfera nordică face ca stratosfera în timpul nopţii polare să nu se răcească atât de mult. De aceea, deasupra emisferei nordice nu se formează în mod obişnuit o gaură în stratul de ozon la fel de clară precum în emisfera sudică. Însă, la ora actuală stratul de ozon din regiunea arctică este cu 40% mai subţire decât în mod obişnuit. Efectul de seră accentuat duce la menţinerea căldurii în stratele inferioare ale atmosferei, ceea ce înseamnă o răcire a stratosferei. Ca urmare a prezenţei acestei rarefieri accentuate, nordul Rusiei, Alaskăi, Canadei şi Europei prezintă o valoare ridicată a nivelului radiaţiilor UV, ceea ce va conduce la riscul unor arsuri provocate de soare, exact ca în timpul verii. Din fericire, la nivelul României în perioada următoare norii vor fi destul de persistenţi, aşa încât nu se impun măsuri speciale de protecţie, valorile indicelui UV fiind în limite care nu presupun  nici un risc pentru sănătate.