Olimpiada fenomenelor de iarnă

Pentru meteorologii pasionați sau pentru pasionații de vreme, iarna este un anotimp foarte interesant mai ales pentru că are capacitatea de a concentra toate fenomenele spectaculoase într-o perioadă scurtă te timp. Dacă vara fenomenele extreme de genul inundațiilor, valurilor de căldură sau secetelor nu pot să se producă decât la intervale apreciabile de timp, iarna, majoritatea acestor fenomene se poate produce în doar câteva zile. Iar aceste zile în cazul nostru au venit. În curs de o săptămână vom asista la o adevărată olimpiadă a fenomenelor de iarnă. Așadar, participanții:

1.Circulația ultrapolară. O specialitate a episoadelor de iarnă grea de la noi. Practic, aceasta este temelia tuturor celorlalte fenomene. Pe scurt, dispunerea centrilor barici în Europa – cicloni și anticicloni – permite advecția, transportul unei mase de aer extrem de reci, de origine pur arctică până la nivelul României. Ce înseamnă origine arctică? În cazul acestor zile asta înseamnă că masa de aer provine din extremitatea nord-estică a continentului european, de peste mările Kara și Barents, periferice ale oceanului Arctic. Această circulație este cauzată de o meandrare puternică a curenților jet din troposfera înaltă. Știți ce se întâmplă cu un val de mare care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Bineînțeles, el nu poate crește la infinit și ajunge să se răstoarne, să se spargă, să deferleze. La fel, undele cu lungime mare ale fluidului atmosferic la nivel emisferic nu se pot dezvolta la infinit și ajung să colapseze. Acest mecanism este descris într-o lucrare clasică de către Beșleagă N., în 1972 (hărțile din stânga) în 3 etape pe care le putem regăsi și în situația din aceste zile.

În faza inițială unda barică de altitudine (500 hPa) extinsă mult spre nord generează o puternică circulație meridională ce inițiază advecția aerului rece de la latitudini mari. În această fază deja ne aflam ieri, când advecția aerului arctic a început deja în partea posterioară a talvegului de altitudine peste Europa Centrală (valul mării a ajuns la dezvoltarea maximă iar culmea sa nu a început să se încline).

În faza a doua se ajunge în etapa în care circulația atmosferică tipic ultrapolară ca urmare a deplasării vârfului talvegului către vest. Intensitatea advecției aerului arctic atinge maximul, iar masele de aer rece pătrund cu forță către latitudini mici. Aceasta este faza în care ne vom afla în ziua de vineri și sâmbătă (valul începe să se răstoarne, iar culmea sa începe să spumege).

În ultima fază talvegul se rupe din vortexul polar și rămâne izolat prin izobare închise la latitudini mici alimentând cu energie nucleele ciclonale de la sol. La nord de acesta dorsala anticiclonală se închide (valul se răstoarnă, e momentul în care adrenalina surferilor e maximă, după care valul se sparge).

Așadar, această circulație este cea care este răspunzătoare de transportul de aer foarte rece de la latitudini mari până la nivelul României. Fără acest tip de circulație nu am putea avea parte de un transport de aer rece care să declanșeze celelalte fenomene. Într-o oarecare măsură un astfel de episod putea fi anticipat. Am avut multe episoade de circulație polară, dinspre nord și nord-vest în ultima lună. Pe aceeași analogie cu valurile, era de așteptat să se producă și un episod paroxistic de acest gen. Dacă ,,apele” fluidului emisferic nu se liniștesc, ne mai putem aștepta însă și la alte episoade.

2.Ciclonii mediteraneeni și viscolul. Concomitent pătrunderii aerului arctic în regiunea mediteraneană contrastul termic dintre atmosfera foarte rece și marea caldă declanșează ciclogeneza. Și de aici un paradox al perioadei. Cu cât marea e mai caldă – de, încălzire globală – cu atât ciclogeneza este mai explozivă. Ghidat de curentul jet din altitudine în lungul periferiei estice a talvegului de altitudine, ciclonul avansează spre Marea Neagră. Avansul său se produce pe la periferia sud-estică a anticiclonului central-european, ceea ce face ca în regiunea noastră gradientul baric să crească ceea ce duce la intensificarea vântului. Aerul e rece la noi, așadar, toată umezeala transportată de ciclon în lungul sistemului frontal nu poate să cadă decât sub formă solidă. Vânt, frig, ninsoare. Adică, viscol.

Asta se va întâmpla începând de vineri în sud-estul țării și regiunile adiacente.

3.Retrogradarea ciclonului peste Marea Neagră și căderile de zăpadă. Deși încă discutabilă, aceasta ar putea să se producă spre ziua de duminică. Pe scurt prin retrogradare înțelegem o abatere spre nord-vest a traietoriei ciclonului de la traseul inițial. De unde până acel moment centrul ciclonului se deplasează de la sud-vest spre nord-est, prin retrogradare centrul ciclonului ,,cotește” spre nord-vest. Cauzele retrogradării pot fi destul de variate, precum un blocaj anticiclonal în calea nucleului ciclonal sau existența unui talveg ciclonal spre nord-vest. Prin retrogradare sistemul frontal al ciclonului, care inițial părea să se depărteze de regiunea noastră revine realimentat cu umiditate din Marea Neagră și poate genera precipitații chiar mai însemnate decât cele produse în episodul inițial. Asta s-ar putea întâmpla duminică, cu accent în special pe Moldova. De remarcat însă că nu putem vorbi de o retrogradare efectivă (deviere mai mare de 90 grade de la traseul inițial), ci mai mult de o abatere de la traiectoria inițială spre nord (deviere mai mică de 90 grade), pe model similar cu cel enunțat de Ecaterina Ion-Bordei în 1983 pentru ciclonii mediteraneeni ce evluează pe așa numitele traiectorii transbalcanice 2a și 2b. De această dată abaterea spre nord nu se produce cu traversarea centrului ciclonului peste estul țării, precum în modelul indicat mai jos, ci cu câteva sute de km mai spre est, spre Crimeea. O abatere ce pare suficientă însă pentru a împinge sistemul frontal alimentat pe Marea Neagră către regiunea Moldovei pentru un al doilea episod mai consistent de precipitații solide. Un bun exemplu de retrogradare a unui ciclon mediteranean puteți găsi într-o postare de la începuturile acestei pagini: https://www.facebook.com/video.php?v=3837677852766&permPage=1. De menționat că din punct de vedere climatic retrogradarea unor cicloni mediteraneeni pe Marea Neagră în anotimpul rece reprezintă principala cauză a căderilor masive de zăpadă de la noi din țară. Și asta pentru că echivalează cu un adevărat ,,sea snow effect” pentru teritoriile situate la nord-vest de Marea Neagră.

4.Gerul. Mișcarea continuă în sensul invers acelor de ceas în cadrul formațiunii ciclonale transportă dinspre nord-est din ce în ce mai mult aer rece. Ceea ce face ca în final regiunea noastră să fie invadată complet de aerul arctic. După ocluzia ciclonului și creșterea presiunii atmosferice nu rămâne să asistăm decât la instalarea gerului. Cu cât a fost transportat mai mult aer rece, cu cât stratul de zăpadă este mai important și cu cât condițiile anticiclonale sunt mai accentuate, cu atât temperaturile pot să scadă mai mult. Acesta este scenariul cel mai probabil pentru mijlocul săptămânii viitoare.

Dacă perioada anticiclonală va fi destul de intensă pe fondul aerului foarte rece diminețile vor putea aduce și glazura de pe acest cocteil de fenomene de iarnă: chiciura.

Toate acestea, în numai o săptămână. După aceasta nu rămâne decât să o luăm de la capăt. E abia începutul lunii ianuarie și mai sunt două luni de iarnă.

Author
By
@

Readers Comments

comments powered by Disqus
Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

O săptămână de iarnă cum nu a mai fost de mulți ani în decembrie

18th martie, 2018

Asaltul iernii din ultima vreme nu mai constituie niciun dubiu pentru absolut nimeni. Așa cum s-a tot prezentat pe toate canalele media, advecția de aer rece ...

Condiții Meteo

Într-un an al extremelor, după seceta din primăvară era de așteptat și acest episod ploios

2nd iulie, 2018

Climatologic, luna iunie este perioada cea mai reprezentativă pentru excesele pluviale la nivelul Moldovei și împrejurimi. Și în acest an, această caracteristică pentru luna iunie a ...

Un episod de instabilitate ca la carte

18th iunie, 2018

Iunie, în climatologie, este cunoscută drept cea mai instabilă lună din cursul anului. În această perioadă din an activitatea depresionară din bazinul Mării Mediterane sau avansul ...

Condiții sinoptice

Într-un an al extremelor, după seceta din primăvară era de așteptat și acest episod ploios

2nd iulie, 2018

Climatologic, luna iunie este perioada cea mai reprezentativă pentru excesele pluviale la nivelul Moldovei și împrejurimi. Și în acest an, această caracteristică pentru luna iunie a ...

Vremea uscată și caldă, caracteristică valabilă pentru ultimele două luni ale primăverii 2018

4th iunie, 2018

Am încheiat o primăvară secetoasă, asta deoarece lunile aprilie și mai s-au caracterizat prin cantități modeste de precipitații în cea mai mare parte a Moldovei. Dacă ...

Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

O săptămână de iarnă cum nu a mai fost de mulți ani în decembrie

18th martie, 2018

Asaltul iernii din ultima vreme nu mai constituie niciun dubiu pentru absolut nimeni. Așa cum s-a tot prezentat pe toate canalele media, advecția de aer rece ...

Condiții Meteo

Într-un an al extremelor, după seceta din primăvară era de așteptat și acest episod ploios

2nd iulie, 2018

Climatologic, luna iunie este perioada cea mai reprezentativă pentru excesele pluviale la nivelul Moldovei și împrejurimi. Și în acest an, această caracteristică pentru luna iunie a ...

Un episod de instabilitate ca la carte

18th iunie, 2018

Iunie, în climatologie, este cunoscută drept cea mai instabilă lună din cursul anului. În această perioadă din an activitatea depresionară din bazinul Mării Mediterane sau avansul ...

Condiții sinoptice

Într-un an al extremelor, după seceta din primăvară era de așteptat și acest episod ploios

2nd iulie, 2018

Climatologic, luna iunie este perioada cea mai reprezentativă pentru excesele pluviale la nivelul Moldovei și împrejurimi. Și în acest an, această caracteristică pentru luna iunie a ...

Vremea uscată și caldă, caracteristică valabilă pentru ultimele două luni ale primăverii 2018

4th iunie, 2018

Am încheiat o primăvară secetoasă, asta deoarece lunile aprilie și mai s-au caracterizat prin cantități modeste de precipitații în cea mai mare parte a Moldovei. Dacă ...

Olimpiada fenomenelor de iarnă

5th ianuarie, 2017

Pentru meteorologii pasionați sau pentru pasionații de vreme, iarna este un anotimp foarte interesant mai ales pentru că are capacitatea de a concentra toate fenomenele spectaculoase într-o perioadă scurtă te timp. Dacă vara fenomenele extreme de genul inundațiilor, valurilor de căldură sau secetelor nu pot să se producă decât la intervale apreciabile de timp, iarna, majoritatea acestor fenomene se poate produce în doar câteva zile. Iar aceste zile în cazul nostru au venit. În curs de o săptămână vom asista la o adevărată olimpiadă a fenomenelor de iarnă. Așadar, participanții:

1.Circulația ultrapolară. O specialitate a episoadelor de iarnă grea de la noi. Practic, aceasta este temelia tuturor celorlalte fenomene. Pe scurt, dispunerea centrilor barici în Europa – cicloni și anticicloni – permite advecția, transportul unei mase de aer extrem de reci, de origine pur arctică până la nivelul României. Ce înseamnă origine arctică? În cazul acestor zile asta înseamnă că masa de aer provine din extremitatea nord-estică a continentului european, de peste mările Kara și Barents, periferice ale oceanului Arctic. Această circulație este cauzată de o meandrare puternică a curenților jet din troposfera înaltă. Știți ce se întâmplă cu un val de mare care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Bineînțeles, el nu poate crește la infinit și ajunge să se răstoarne, să se spargă, să deferleze. La fel, undele cu lungime mare ale fluidului atmosferic la nivel emisferic nu se pot dezvolta la infinit și ajung să colapseze. Acest mecanism este descris într-o lucrare clasică de către Beșleagă N., în 1972 (hărțile din stânga) în 3 etape pe care le putem regăsi și în situația din aceste zile.

În faza inițială unda barică de altitudine (500 hPa) extinsă mult spre nord generează o puternică circulație meridională ce inițiază advecția aerului rece de la latitudini mari. În această fază deja ne aflam ieri, când advecția aerului arctic a început deja în partea posterioară a talvegului de altitudine peste Europa Centrală (valul mării a ajuns la dezvoltarea maximă iar culmea sa nu a început să se încline).

În faza a doua se ajunge în etapa în care circulația atmosferică tipic ultrapolară ca urmare a deplasării vârfului talvegului către vest. Intensitatea advecției aerului arctic atinge maximul, iar masele de aer rece pătrund cu forță către latitudini mici. Aceasta este faza în care ne vom afla în ziua de vineri și sâmbătă (valul începe să se răstoarne, iar culmea sa începe să spumege).

În ultima fază talvegul se rupe din vortexul polar și rămâne izolat prin izobare închise la latitudini mici alimentând cu energie nucleele ciclonale de la sol. La nord de acesta dorsala anticiclonală se închide (valul se răstoarnă, e momentul în care adrenalina surferilor e maximă, după care valul se sparge).

Așadar, această circulație este cea care este răspunzătoare de transportul de aer foarte rece de la latitudini mari până la nivelul României. Fără acest tip de circulație nu am putea avea parte de un transport de aer rece care să declanșeze celelalte fenomene. Într-o oarecare măsură un astfel de episod putea fi anticipat. Am avut multe episoade de circulație polară, dinspre nord și nord-vest în ultima lună. Pe aceeași analogie cu valurile, era de așteptat să se producă și un episod paroxistic de acest gen. Dacă ,,apele” fluidului emisferic nu se liniștesc, ne mai putem aștepta însă și la alte episoade.

2.Ciclonii mediteraneeni și viscolul. Concomitent pătrunderii aerului arctic în regiunea mediteraneană contrastul termic dintre atmosfera foarte rece și marea caldă declanșează ciclogeneza. Și de aici un paradox al perioadei. Cu cât marea e mai caldă – de, încălzire globală – cu atât ciclogeneza este mai explozivă. Ghidat de curentul jet din altitudine în lungul periferiei estice a talvegului de altitudine, ciclonul avansează spre Marea Neagră. Avansul său se produce pe la periferia sud-estică a anticiclonului central-european, ceea ce face ca în regiunea noastră gradientul baric să crească ceea ce duce la intensificarea vântului. Aerul e rece la noi, așadar, toată umezeala transportată de ciclon în lungul sistemului frontal nu poate să cadă decât sub formă solidă. Vânt, frig, ninsoare. Adică, viscol.

Asta se va întâmpla începând de vineri în sud-estul țării și regiunile adiacente.

3.Retrogradarea ciclonului peste Marea Neagră și căderile de zăpadă. Deși încă discutabilă, aceasta ar putea să se producă spre ziua de duminică. Pe scurt prin retrogradare înțelegem o abatere spre nord-vest a traietoriei ciclonului de la traseul inițial. De unde până acel moment centrul ciclonului se deplasează de la sud-vest spre nord-est, prin retrogradare centrul ciclonului ,,cotește” spre nord-vest. Cauzele retrogradării pot fi destul de variate, precum un blocaj anticiclonal în calea nucleului ciclonal sau existența unui talveg ciclonal spre nord-vest. Prin retrogradare sistemul frontal al ciclonului, care inițial părea să se depărteze de regiunea noastră revine realimentat cu umiditate din Marea Neagră și poate genera precipitații chiar mai însemnate decât cele produse în episodul inițial. Asta s-ar putea întâmpla duminică, cu accent în special pe Moldova. De remarcat însă că nu putem vorbi de o retrogradare efectivă (deviere mai mare de 90 grade de la traseul inițial), ci mai mult de o abatere de la traiectoria inițială spre nord (deviere mai mică de 90 grade), pe model similar cu cel enunțat de Ecaterina Ion-Bordei în 1983 pentru ciclonii mediteraneeni ce evluează pe așa numitele traiectorii transbalcanice 2a și 2b. De această dată abaterea spre nord nu se produce cu traversarea centrului ciclonului peste estul țării, precum în modelul indicat mai jos, ci cu câteva sute de km mai spre est, spre Crimeea. O abatere ce pare suficientă însă pentru a împinge sistemul frontal alimentat pe Marea Neagră către regiunea Moldovei pentru un al doilea episod mai consistent de precipitații solide. Un bun exemplu de retrogradare a unui ciclon mediteranean puteți găsi într-o postare de la începuturile acestei pagini: https://www.facebook.com/video.php?v=3837677852766&permPage=1. De menționat că din punct de vedere climatic retrogradarea unor cicloni mediteraneeni pe Marea Neagră în anotimpul rece reprezintă principala cauză a căderilor masive de zăpadă de la noi din țară. Și asta pentru că echivalează cu un adevărat ,,sea snow effect” pentru teritoriile situate la nord-vest de Marea Neagră.

4.Gerul. Mișcarea continuă în sensul invers acelor de ceas în cadrul formațiunii ciclonale transportă dinspre nord-est din ce în ce mai mult aer rece. Ceea ce face ca în final regiunea noastră să fie invadată complet de aerul arctic. După ocluzia ciclonului și creșterea presiunii atmosferice nu rămâne să asistăm decât la instalarea gerului. Cu cât a fost transportat mai mult aer rece, cu cât stratul de zăpadă este mai important și cu cât condițiile anticiclonale sunt mai accentuate, cu atât temperaturile pot să scadă mai mult. Acesta este scenariul cel mai probabil pentru mijlocul săptămânii viitoare.

Dacă perioada anticiclonală va fi destul de intensă pe fondul aerului foarte rece diminețile vor putea aduce și glazura de pe acest cocteil de fenomene de iarnă: chiciura.

Toate acestea, în numai o săptămână. După aceasta nu rămâne decât să o luăm de la capăt. E abia începutul lunii ianuarie și mai sunt două luni de iarnă.

By
@
backtotop