Pe scurt, despre modul de formare al „mării de nori”

Cum am subliniat și în postarea precedentă, peste regiunile estice și sud-estice ale Europei activează arii de mare presiune. Așa cum știm, asociat acestor centri barici este asociată vremea stabilă și frumoasă.

În cursul semestrului rece, stabilitatea atmosferică este caracterizată prin răciri radiative și, în mod normal, o stratificare a troposferei inferioare. Această stratificare constă în cantonarea maselor de aer mai rece în zonele joase, de câmpie, depresiuni și de vale. În schimb, aerul mai cald, adus pe o componentă sud-vestică, este nevoit să încalece peste cel mai rece, așa se explică vremea caldă din zonele mai înalte. Limita sintre aerul mai rece și cel mai ald este dat, întocmai, de formațiunile noroase stratiforme. Așadar, prin această bandă de nori ne dăm seama cam unde ia sfârșit inversiunea termică, la partea superioară a păturii noroase.

Cele spuse mai sus se observă și pe materialul satelitar de mai jos, unde se disting formațiuni noroase stratiforme. Pentru spațiul geografic al României, astfel de structuri noroase inferioare acoperă spațiul extracarpatic. Regiunile situate dincolo de arcul carpatic au parte de o vreme frumoasă și cu temperaturi ce depășesc cu 5…6°C normalul climatologic al perioadei de referință.

Totuși, apariția ceții/norilor stratiformi se observă și în depresiunile din Estul Transilvaniei. Asociat acestor sisteme noroase, atât în spațiul extracarpatic, cât și în cel depresionar transilvănean, este apariția burneței cât și o reducere considerabilă a vizibilității.

20-11-16-nasa-ro

Imagine satelitară România 20.XI.2016 ora 12 UTC
Sursa: https://earthdata.nasa.gov/earth-observation-data/near-real-time/rapid-response 

Conform imaginii de mai sus, cei care au avut drum la munte, cu precădere, în masivele din Carpații Meridionali, au putut observa o „mare de nori”, extinsă peste întreaga Câmpie Română. Astfel, conform aerosondajului efectuat la București-Băneasa, la ora 12 UTC, grosimea benzii de nori stratiformi a fost de 339 m, fiind cuprins între 877 și 1216 m altitudine.

Conform estimărilor, situația meteorologică în cauză se va păstra și în cursul săptămânii viitoare. (©Drd. Ilie Nicolae).

Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.

Author
By
@

Readers Comments

comments powered by Disqus
Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Vara indiană continuă

19th octombrie, 2017

La ultima postare referitoare la evoluția vremii pentru săptămâna în curs spuneam că ne așteaptă zile autentice de vară în a doua parte a lunii octombrie. ...

Condiții Meteo

Când Brumărel capătă nuanțe de…Cireșar

12th octombrie, 2017

Pe meleagurile noastre avem parte, în aceste zile, de o vreme mai mult decât plăcută pentru mijloc de octombrie, cu atât mai mult că ultimii ani ...

O dimineață în ceață, la propriu

25th septembrie, 2017

Câteva zile și va debuta luna octombrie, odată cu aceasta și semestrul rece (1.X-31.III). Una din caracteristicile acestuia este și apariția ceții, cât și a norilor ...

Condiții sinoptice

Drumul către toamnă cu vreme de iulie…

30th august, 2017

Până la debutul calendaristic al toamnei au mai rămas două zile, însă vremea ne propune, în continuare, porții de vară autentică peste bună parte a țării. ...

De unde a venit acest aer rece, spre bucuria multora

21st august, 2017

După șirul de zile fierbinți ce au însoțit primele două decade ale acestei luni, într-un final s-a produs și mult așteptata răcire a vremii, însoțită și ...

Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Vara indiană continuă

19th octombrie, 2017

La ultima postare referitoare la evoluția vremii pentru săptămâna în curs spuneam că ne așteaptă zile autentice de vară în a doua parte a lunii octombrie. ...

Condiții Meteo

Când Brumărel capătă nuanțe de…Cireșar

12th octombrie, 2017

Pe meleagurile noastre avem parte, în aceste zile, de o vreme mai mult decât plăcută pentru mijloc de octombrie, cu atât mai mult că ultimii ani ...

O dimineață în ceață, la propriu

25th septembrie, 2017

Câteva zile și va debuta luna octombrie, odată cu aceasta și semestrul rece (1.X-31.III). Una din caracteristicile acestuia este și apariția ceții, cât și a norilor ...

Condiții sinoptice

Drumul către toamnă cu vreme de iulie…

30th august, 2017

Până la debutul calendaristic al toamnei au mai rămas două zile, însă vremea ne propune, în continuare, porții de vară autentică peste bună parte a țării. ...

De unde a venit acest aer rece, spre bucuria multora

21st august, 2017

După șirul de zile fierbinți ce au însoțit primele două decade ale acestei luni, într-un final s-a produs și mult așteptata răcire a vremii, însoțită și ...

Pe scurt, despre modul de formare al „mării de nori”

20th noiembrie, 2016

Cum am subliniat și în postarea precedentă, peste regiunile estice și sud-estice ale Europei activează arii de mare presiune. Așa cum știm, asociat acestor centri barici este asociată vremea stabilă și frumoasă.

În cursul semestrului rece, stabilitatea atmosferică este caracterizată prin răciri radiative și, în mod normal, o stratificare a troposferei inferioare. Această stratificare constă în cantonarea maselor de aer mai rece în zonele joase, de câmpie, depresiuni și de vale. În schimb, aerul mai cald, adus pe o componentă sud-vestică, este nevoit să încalece peste cel mai rece, așa se explică vremea caldă din zonele mai înalte. Limita sintre aerul mai rece și cel mai ald este dat, întocmai, de formațiunile noroase stratiforme. Așadar, prin această bandă de nori ne dăm seama cam unde ia sfârșit inversiunea termică, la partea superioară a păturii noroase.

Cele spuse mai sus se observă și pe materialul satelitar de mai jos, unde se disting formațiuni noroase stratiforme. Pentru spațiul geografic al României, astfel de structuri noroase inferioare acoperă spațiul extracarpatic. Regiunile situate dincolo de arcul carpatic au parte de o vreme frumoasă și cu temperaturi ce depășesc cu 5…6°C normalul climatologic al perioadei de referință.

Totuși, apariția ceții/norilor stratiformi se observă și în depresiunile din Estul Transilvaniei. Asociat acestor sisteme noroase, atât în spațiul extracarpatic, cât și în cel depresionar transilvănean, este apariția burneței cât și o reducere considerabilă a vizibilității.

20-11-16-nasa-ro

Imagine satelitară România 20.XI.2016 ora 12 UTC
Sursa: https://earthdata.nasa.gov/earth-observation-data/near-real-time/rapid-response 

Conform imaginii de mai sus, cei care au avut drum la munte, cu precădere, în masivele din Carpații Meridionali, au putut observa o „mare de nori”, extinsă peste întreaga Câmpie Română. Astfel, conform aerosondajului efectuat la București-Băneasa, la ora 12 UTC, grosimea benzii de nori stratiformi a fost de 339 m, fiind cuprins între 877 și 1216 m altitudine.

Conform estimărilor, situația meteorologică în cauză se va păstra și în cursul săptămânii viitoare. (©Drd. Ilie Nicolae).

Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.

By
@
backtotop