În sfârşit se poate vorbi de o primă săptămână ce s-a caracterizat printr-o vreme veritabilă de iarnă, ce-i drept, doar prin estul, nord-estul şi nordul Europei. În toate aceste regiuni s-a putut vorbi de valori medii de temperatură ce au fost şi cu 7…10°C sub mediile climatologice pentru ultima decadă de ianuarie. În nordul continentului s-a vorbit de anomalii termice negative ceva mai ponderate, şi anume, cu 3…5°C.
La mică distanţă de valorile termice ce au fost şi cu 7…10°C sub medie, au fost ariile caracterizate de valori medii de temperatură cu 6…8°C, de această dată, peste mediile perioadei. Aşa cum redă şi materialul grafic de mai jos, pe o distanţă de 600…800 km liniari s-a vorbit de un ecart termic şi de 17…22°C. Pe această cale, să amintim doar România, care, la începutul acestui interval (20 ianuarie 2014) era caracterizată de diferenţe termice între nord-estul şi vest-sud-vestul teritoriului şi de 17…19°C!
Vestul Europei s-a caracterizat prin valori medii de temperatură apropiate de normalul perioadei, însă cu o uşoară nuanţă pozitivă, cu 1…2°C peste valorile obişnuite la această dată din an.
Acest contrast termic pronunţat la nivelul Europei din ultima săptămână s-a produs în urma consolidării unui vast areal anticiclonic ce a cuprins regiunile estice şi nordice ale continentului (de altfel, acest areal anticiclonic s-a materializat încă de la finele primei decade de ianuarie, când se întrevedeau primele semne de iarnă, despre care tot amintea Team B pe pagina de facebook Meteo Moldova) cât şi forţarea depresiunilor islandeze să migreze către sud (în condiţii obişnuite, aceştia intrau pe continent pe aliniamentul Norvegia-Arhipelagul Britanic), condiţii în care au traversat Peninsula Iberică şi sudul Franţei, ca apoi aceştia să se regenereze în bazinul Mării Mediterane, în depresiuni destul de organizate, cunoscute şi ca depresiuni mediteraneene.
Depresiunile islandeze, până să ajugă în bazinul Mării Mediterane, facilitau o circulaţie est-sud-estică şi peste vestul Europei, această circulaţie advecta un aer ceva mai cald dinspre Mediterană, condiţii ideale pentru acele anomalii termice uşor pozitive despre care am vorbit ceva mai sus.
Contrastul termobaric destul de pronunţat menţionat mai sus a favorizat advecţii de aer cald peste jumătatea vestică a Turciei, Balcani, Ungaria cât şi peste vestul României, acest aer cald fiind aspirat dinspre Orientul Mijlociu, pe o circulaţie dominantă dinspre sud-est.
În schimb, regiunile estice şi nord-estice s-au situat în sectorul rece al acestui areal anticiclonic, condiţii în care s-a vorbit de o circulaţie dinspre nord-nord-est. Această circulaţie polar-continentală a fost cu atât mai intensă cu cât în estul extrem al Mării Negre a activat un areal depresionar. Pe lângă această advecţie de aer rece, polar, arealul anticiclonic din estul Europei a fost destul de extins, şi în condiţiile existenţei unui strat de zăpadă, au fost şi răciri radiative nocturne foarte pronunţate, condiţii în care minimele au coborât lejer sub -30°C prin centrul Rusiei europene, şi acestea au cântărit mult la înregistrarea acestor valori termice foarte scăzute din această parte a continentului.
Cu o asemenea distribuţie a centrilor barici la nivel continental ca cele menţionate anterior, sunt înlesnite condiţiile ideale pentru formarea celor mai intense fenomene de viscole specifice zonelor sudice, sud-estice şi estice ale României.
Precipitaţiile au preferat regiunile sudice şi sud-estice ale Europei, acestea au fost predominant ploi în cea mai mare parte a Balcanilor, a Italiei, a Peninsulei Iberice cât şi prin partea central-sud-estică a continentului, cu menţiunea că în această ultimă regiune, către finalul intervalului, acestea s-au transformat, treptat, în ninsoare. Pe fondul acelor contraste termice pronunţate din partea central-sud-estică a Europei, nu a fost de mirare că a urmat şi un viscol care a durat aproximativ 50-60 de ore, fiind catalogat drept unul de lungă durată. De remarcat că în toată zona riverană Mării Mediterane s-a vorbit de cantităţi importante de apă cumulate, de peste 45…100l/mp. În restul Europei, cantităţile de precipitaţii au fost deficitare, acestea cu greu dacă au atins 5…10l/mp în toate cele 7 zile ale intervalului de referinţă.
Elementul de noutate constituit de acest interval e reprezentat de contrastul termic foarte pronunţat din regiunea central-sud-estică a Europei, acesta a fost cel ce a declanşat viscolul din sudul şi sud-estul României ce a început din după-amiaza zilei de 25 ianuarie şi s-a finalizat undeva pe 27 ianuarie dimineaţa.
Se pare că acel contrast termic pronunţat amintit a adus mult aşteptata iarnă, îndeosebi în sudul şi estul ţării, asta după aproape două luni în care iarna era doar prin reclamele TV.