O iarnă cu de toate, vă rog!

Situaţia meteorologică din aceste zile trebuie reţinută ca reper pentru ceea ce poate însemnă iarnă veritabilă pe continentul european. Configuraţia barică a acestor zile, cu Anticiclonul Siberian extrem de dezvoltat, extins către vestul continentului şi unit de Anticilonul Azorelor prin dorsala Voeikov, reprezintă modelul tipic al marilor valuri de frig ce pot afecta întreaga Europă. Aerul rece transportat, dar şi produs, de formaţiunea anticiclonală a pătruns până în nordul Africii, determinând averse de ninsoare chiar şi în Maghreb, în nord-vestul Africii, acolo unde căderile de zăpadă sunt o raritate. De asemenea, plajele Spaniei acoperite de zăpadă sau Colosseumul înzăpezit sunt peisaje ce rămân emblematice pentru iernile grele în Europa.

5_02_2012_iarna_cu_de_toate_1

În acest context glacial, regiunea ţării noastre este răsfăţată de iarnă cu toată suita de fenomene specifice acestui anotimp. Pătrunderea aerului rece peste vestul şi centrul Mediteranei a impulsionat ciclogeneza în această regiune, aşa încât ciclonii formaţi acolo nu se pot îndrepta decât spre Peninsula Balcanică. Ultima formaţiune de acest gen a impus caracteristicile vremii în ultimele două zile în România. Plasată mai întâi în partea anterioară a ciclonului mediteranean, ţara noastră a beneficiat de o advecţie de aer cald ce a înmuiat gerul din ultima săptămână şi de precipitaţii sub formă de ninsoare din frontul cald aferent. Pe măsură ce a continuat advecţia de aer cald dinspre sud, din partea anterioară a ciclonului, au apărut fenomene meteorologice mai rare, dar cât se poate de posibile pentru această perioadă. Astfel, aerul cald, mai uşor, nu a putut disloca din păturile inferioare ale troposferei aerul mai rece (mai greu), preexistent. Din această legitate fizică banală au rezultat particularităţi mai rar întâlnite ale distribuţiei temperaturii aerului pe teritoriul României. Astfel, sâmbătă seară, în timp ce în lunca Dunării temperaturile erau cuprinse între -5 şi -10°C, în Subcarpaţii Getici temperaturile erau pozitive, iar la Braşov temperatura era de +5°C(cea mai mare valoare din România la ora 20).  Chiar dacă este o situaţie particulară şi rar întâlnită în ultimele ierni, trebuie să subliniem totuşi că acest tip de distribuţie este cel care face ca temperaturile medii ale lunii ianuarie să fie mai mari în Subcarpaţii Getici (-1,-2°C) decât în zona centrală a Câmpiei Române (-3,-4°C). În Moldova, pătura de aer rece de la sol nici nu a fost mişcată, temperaturile menţinându-se în toată această perioadă la sub -10°C, deşi în prealabil modelele de prognoză indicau pentru aceste zile o încălzire până aproape de dezgheţ. Ar fi interesant să spunem de exemplu că ieri, deasupra oraşului Iaşi, la 1000 m altitudine, temperaturile se apropiau de 0°C, în timp ce la sol am avut o maximă de -10,2°C.

Nu se poate să nu spunem nimic şi despre fenomenul vedetă al acestor zile….freezing rain. Sper să fie ultima dată când cititorii acestui site denumesc aşa ceea ce în limba română trebuie numit ploaie suprarăcită. Trebuie să înţelegem din cele spuse mai sus că, pe ansamblu, atmosfera de deasupra României, în aceste două zile a avut o structură de tipsandwich: o pătură de aer rece, inertă, în primii 400-500 m (rămasă din valul de frig de la mijlocul săptămânii), o pătură de aer cald, provenită din advecţia sudică între 600 şi 2000 m şi o altă pătură de aer rece la altitudini mai mari. Aşadar, precipitaţiile ce au căzut în cea mai mare parte a ţării au traversat pături de aer cu temperaturi diferite. În sudul ţării, în pătura de aer cald temperaturile au fost pozitive (în jur de +5°C), astfel încât la acel nivel fulgii de ninsoare s-au transformat în picături de ploaie, după care au pătruns în pătura de aer cu temperaturi negative de la sol, ceea ce a condus la suprarăcirea lor. Ajunse la sol picăturile de apă suprarăcite îngheaţă brusc pe suprafeţele incidente, ceea ce conduce la apariţia poleiului, aşa numitul polei secundar, pentru a-l deosebi de poleiul ,,obişnuit” care se formează atunci când la suprafaţa terestră temperaturile sunt pozitive însă picăturile de ploaie îngheaţă pe solul foarte rece.

5_02_2012_iarna_cu_de_toate_2

Nu în ultimul rând trebuie să subliniem abundenţa căderilor de zăpadă, mai ales în Moldova, acestea fiind alimentate de contrastul termic major dintre cele două mase de aer ce s-au întâlnit în lungul frontului cald.

Legat de viscolul din zilele următoare, ce se va manifesta în sudul şi sud-estul ţării, toate explicaţiile le puteţi citi în articolul din 27.I, fiind vorba de acelaşi mecanism de producere. În Moldova, ninsorile încetează progresiv mâine (luni), după care urmează un alt val de frig ce va conduce temperaturile minime din nou sub -20°C pe parcursul săptămânii următoare. Aşadar, iarna continuă…o iarnă ce a apărut parcă pentru ca şi copiii de acum să se întrebe peste câteva decenii:,,Unde sunt zăpezile de altădată?!”.

Author
By
@

Readers Comments

comments powered by Disqus
Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Un debut în forță al iernii

28th noiembrie, 2018

Ne mai despart două zile până la debutul calendaristic al iernii, dar cu toate acestea, valorile minime de temperatură așteptate pentru dimineața zilei de 1 decembrie ...

Condiții Meteo

Un debut de Gerar în prag de iarnă

1st decembrie, 2018

De astăzi, oficial, este iarnă în conformitate cu data din calendar. Cu toate acestea, minimele primei dimineți de iarnă au fost unele potrivite pentru mijloc de ...

Debutul timid al iernii 2018-2019 – Moldova

17th noiembrie, 2018

Așa cum doream în cea mai recentă postare pe pagina noastră de facebook, am realizat distribuția spațială a stratului de zăpadă depus în Moldova apuseană la ...

Condiții sinoptice

Debutul oficial al toamnei peste Moldova

24th septembrie, 2018

În ultimii ani vara lasă loc cu adevărat toamnei în preajma echinocțiului de toamnă, regulă ce s-a verificat și în acest an. Răcirea a fost una ...

Vă era dor de puțină instabilitate atmosferică?

11th august, 2018

După o primă decadă de august în care precipitațiile au apărut ocazional, îndeosebi la deal și munte, în peisaj se întrevăd unele schimbări pe termen scurt ...

Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Un debut în forță al iernii

28th noiembrie, 2018

Ne mai despart două zile până la debutul calendaristic al iernii, dar cu toate acestea, valorile minime de temperatură așteptate pentru dimineața zilei de 1 decembrie ...

Condiții Meteo

Un debut de Gerar în prag de iarnă

1st decembrie, 2018

De astăzi, oficial, este iarnă în conformitate cu data din calendar. Cu toate acestea, minimele primei dimineți de iarnă au fost unele potrivite pentru mijloc de ...

Debutul timid al iernii 2018-2019 – Moldova

17th noiembrie, 2018

Așa cum doream în cea mai recentă postare pe pagina noastră de facebook, am realizat distribuția spațială a stratului de zăpadă depus în Moldova apuseană la ...

Condiții sinoptice

Debutul oficial al toamnei peste Moldova

24th septembrie, 2018

În ultimii ani vara lasă loc cu adevărat toamnei în preajma echinocțiului de toamnă, regulă ce s-a verificat și în acest an. Răcirea a fost una ...

Vă era dor de puțină instabilitate atmosferică?

11th august, 2018

După o primă decadă de august în care precipitațiile au apărut ocazional, îndeosebi la deal și munte, în peisaj se întrevăd unele schimbări pe termen scurt ...

O iarnă cu de toate, vă rog!

5th februarie, 2012

Situaţia meteorologică din aceste zile trebuie reţinută ca reper pentru ceea ce poate însemnă iarnă veritabilă pe continentul european. Configuraţia barică a acestor zile, cu Anticiclonul Siberian extrem de dezvoltat, extins către vestul continentului şi unit de Anticilonul Azorelor prin dorsala Voeikov, reprezintă modelul tipic al marilor valuri de frig ce pot afecta întreaga Europă. Aerul rece transportat, dar şi produs, de formaţiunea anticiclonală a pătruns până în nordul Africii, determinând averse de ninsoare chiar şi în Maghreb, în nord-vestul Africii, acolo unde căderile de zăpadă sunt o raritate. De asemenea, plajele Spaniei acoperite de zăpadă sau Colosseumul înzăpezit sunt peisaje ce rămân emblematice pentru iernile grele în Europa.

5_02_2012_iarna_cu_de_toate_1

În acest context glacial, regiunea ţării noastre este răsfăţată de iarnă cu toată suita de fenomene specifice acestui anotimp. Pătrunderea aerului rece peste vestul şi centrul Mediteranei a impulsionat ciclogeneza în această regiune, aşa încât ciclonii formaţi acolo nu se pot îndrepta decât spre Peninsula Balcanică. Ultima formaţiune de acest gen a impus caracteristicile vremii în ultimele două zile în România. Plasată mai întâi în partea anterioară a ciclonului mediteranean, ţara noastră a beneficiat de o advecţie de aer cald ce a înmuiat gerul din ultima săptămână şi de precipitaţii sub formă de ninsoare din frontul cald aferent. Pe măsură ce a continuat advecţia de aer cald dinspre sud, din partea anterioară a ciclonului, au apărut fenomene meteorologice mai rare, dar cât se poate de posibile pentru această perioadă. Astfel, aerul cald, mai uşor, nu a putut disloca din păturile inferioare ale troposferei aerul mai rece (mai greu), preexistent. Din această legitate fizică banală au rezultat particularităţi mai rar întâlnite ale distribuţiei temperaturii aerului pe teritoriul României. Astfel, sâmbătă seară, în timp ce în lunca Dunării temperaturile erau cuprinse între -5 şi -10°C, în Subcarpaţii Getici temperaturile erau pozitive, iar la Braşov temperatura era de +5°C(cea mai mare valoare din România la ora 20).  Chiar dacă este o situaţie particulară şi rar întâlnită în ultimele ierni, trebuie să subliniem totuşi că acest tip de distribuţie este cel care face ca temperaturile medii ale lunii ianuarie să fie mai mari în Subcarpaţii Getici (-1,-2°C) decât în zona centrală a Câmpiei Române (-3,-4°C). În Moldova, pătura de aer rece de la sol nici nu a fost mişcată, temperaturile menţinându-se în toată această perioadă la sub -10°C, deşi în prealabil modelele de prognoză indicau pentru aceste zile o încălzire până aproape de dezgheţ. Ar fi interesant să spunem de exemplu că ieri, deasupra oraşului Iaşi, la 1000 m altitudine, temperaturile se apropiau de 0°C, în timp ce la sol am avut o maximă de -10,2°C.

Nu se poate să nu spunem nimic şi despre fenomenul vedetă al acestor zile….freezing rain. Sper să fie ultima dată când cititorii acestui site denumesc aşa ceea ce în limba română trebuie numit ploaie suprarăcită. Trebuie să înţelegem din cele spuse mai sus că, pe ansamblu, atmosfera de deasupra României, în aceste două zile a avut o structură de tipsandwich: o pătură de aer rece, inertă, în primii 400-500 m (rămasă din valul de frig de la mijlocul săptămânii), o pătură de aer cald, provenită din advecţia sudică între 600 şi 2000 m şi o altă pătură de aer rece la altitudini mai mari. Aşadar, precipitaţiile ce au căzut în cea mai mare parte a ţării au traversat pături de aer cu temperaturi diferite. În sudul ţării, în pătura de aer cald temperaturile au fost pozitive (în jur de +5°C), astfel încât la acel nivel fulgii de ninsoare s-au transformat în picături de ploaie, după care au pătruns în pătura de aer cu temperaturi negative de la sol, ceea ce a condus la suprarăcirea lor. Ajunse la sol picăturile de apă suprarăcite îngheaţă brusc pe suprafeţele incidente, ceea ce conduce la apariţia poleiului, aşa numitul polei secundar, pentru a-l deosebi de poleiul ,,obişnuit” care se formează atunci când la suprafaţa terestră temperaturile sunt pozitive însă picăturile de ploaie îngheaţă pe solul foarte rece.

5_02_2012_iarna_cu_de_toate_2

Nu în ultimul rând trebuie să subliniem abundenţa căderilor de zăpadă, mai ales în Moldova, acestea fiind alimentate de contrastul termic major dintre cele două mase de aer ce s-au întâlnit în lungul frontului cald.

Legat de viscolul din zilele următoare, ce se va manifesta în sudul şi sud-estul ţării, toate explicaţiile le puteţi citi în articolul din 27.I, fiind vorba de acelaşi mecanism de producere. În Moldova, ninsorile încetează progresiv mâine (luni), după care urmează un alt val de frig ce va conduce temperaturile minime din nou sub -20°C pe parcursul săptămânii următoare. Aşadar, iarna continuă…o iarnă ce a apărut parcă pentru ca şi copiii de acum să se întrebe peste câteva decenii:,,Unde sunt zăpezile de altădată?!”.

homepage3.nifty.com
By
@
backtotop