Radiografia unui viscol

,,Câmpia dreaptă şi îngheţată se însufleţi deodată. La început nu ştiură ce era. Parcă la capătul ei cel mai depărtat ar fi alergat o herghelie de cai. Vântul tăie iute faţa încremenită a omătului şi mişcă ţurţurii cenuşii ai pădurii. Se făcu din nou linişte, ca şi când cineva şi-ar fi tras sufletul, apoi zăpada fu spulberată pe neaşteptate şi ridicată în nişte perdele albe şi înalte care se prăbuşeau. Ţiganii fură orbiţi o clipă şi întoarseră spatele viscolului. Primul val trecuse. Când priviră în urmă, văzură o trâmbă care se îngroşa. Alerga ca o nălucă peste întinderea goală şi se învârtea, săltând la câte o adâncitură nevăzută.<<– Trecu sufletu mă-ti, a moartă, Anghele! glumi Neacşu.>> <<– Ducă-se…>> îi răspunse celălalt cu gura îngheţată. Întunericul căzu deodată. Abia mai apucară să zărească şanţul fortului şi grăbiră într-acolo, părăsind drumul ca să scurteze. Vântul se înteţise. Ace ascuţite de gheaţă le răneau ochii. În curând începu o ninsoare deasă şi lipicioasă. Zăpada acoperi totul în câteva clipe.”Eugen Barbu, Groapa.

27_01_2012_radiografie_viscol_1

Textul de mai sus nu se compară poate cu expresivitatea unor descrieri similare ale viscolului din Cehov, de exemplu, dar are darul de a surprinde o realitate meteorologică a împrejurimilor Bucureştiului cu care ne-am confruntat în ultimele zile. Fenomen cu o frecvenţă irelevantă (în medie 2-3 episoade pe iarnă la exteriorul arcului carpatic,, cu serii de ierni în care nu se produce nici un viscol), viscolul are capacitatea de a amintirea celor care se confruntă cu el mult timp după producere.

Ultimul episod de viscol, care acum e în faza finală la nivelul Dobrogei, oferă oportunitatea unei analize a desfăşurării unui astfel de fenomen pentru a înţelege mai bine de unde provine forţa sa distructivă. Fără a complica definiţia, viscolul reprezintă spulberarea zăpezii de către vânt, astfel încât aceasta este antrenată pe orizontală pe distanţe mari, ceea ce conduce la reducerea accentuată a vizibilităţii. Pentru producerea viscolului sunt necesare aşadar următoarele condiţii: temperaturi reduse, producerea de precipitaţii solide şi viteze mari ale vântului. Să înţelegem aşadar modul în care aceste condiţii au fost îndeplinite în cazul viscolului din ultimele zile.

Frigul. Prin avansarea Anticiclonului Siberian spre centrul Europei, despre care am mai discutat în postările trecute, temperatura aerului a scăzut în toată parte centrală şi de sud-est a continentului, astfel încât la scurt timp după apariţia precipitaţiilor  pe teritoriul României (marţi seară) acestea s-au transformat în ninsoare.  Nu trebuie să uităm că în această iarnă am mai avut de a face cu câteva pasaje ale ciclonilor mediteraneeni care nu au lăsat precipitaţii însemnate sub formă de zăpadă în România tocmai pentru că temperaturile nu au scăzut suficient de mult pentru ca ploile să se tranforme în  ninsoare.

Ninsoarea. Producerea precipitaţiilor este o condiţie adusă la îndeplinire prin activitatea ciclonală. Ori, pentru că anticiclonul continental împiedică pătrunderea ciclonilor mobili isladezi către continent, singurii cicloni ce pot aduce astfel de precipitaţii sunt cei mediteraneeni, care de cele mai multe ori iau naştere tocmai prin pătrunderea aerului rece continental peste apele calde ale Mediteranei.  Formaţi în regiunea peninstulei Italice, aceşti cicloni – atunci când traiectoria curenţilor jet din troposfera superioară este favorabilă – se deplasează către Peninsula Balcanică spre care transportă toată rezerva de umezeală aferentă sistemelor lor frontale. Aşadar, traiectoria SV-NE a curenţilor jet în sud-estul Europei este o condiţie dinamică fundamentală pentru producerea viscolului în regiunea ţării noastre.  Deopotrivă, aceşti cicloni transportă în partea lor anterioară şi aer cald ce înmagazinează o cantitate mare de vapori de apă. Astfel, contrastul termic accentuat dintre cele două mase de aer ce s-au întâlnit în bazinul inferior al Dunării a condus la intensificare proceselor de condensare şi precipitare.

Vântul. Odată îndeplinite condiţiile menţionate mai sus mai lipseşte doar vântul pentru ca viscolul să se dezlănţuie. Pentru vânt puternic este nevoie de gradient baric foarte mare, condiţie uşor îndeplinită prin apropierea celor două formaţiuni barice. Astfel, în momentul de maximă intensitate a viscolului, diferenţa de presiune dintre nordul şi sudul României era de peste 15 hPa, valoarea demnă de orice furtună tropicală.

27_01_2012_radiografie_viscol_2

Aspectele neplăcute ale viscolului sunt legate de scăderea vizibilităţii la sub 50 m, troienirea zăpezii şi accentuarea disconfortului bioclimatic. Din cauza vizibilităţii reduse, numai de pe Băneasa şi Otopeni au fost anulate cca. 50 de curse aeriene în ultimele 3 zile. Troienirea zăpezii pe arterele de circulaţie (în strânsă corelaţie cu prostia omenească, ingredient indispensabil în apariţia victimelor) a condus la paralizarea capitalei alături de alte oraşe (Constanţa, Buzău etc.), la  blocarea în nămeţi a cca. 1000 de persoan eşi ladecesul a 4 persoane.Nu în ultimul rând,ba din contră,disconfortul termic provocat de vânt pe fondul temperaturilor reduse este cel care provoacă un impact generalizat asupra populaţiei nevoită să se deplaseze în viscol.De exemplu, chiar dacă joi la ora 18 temperatura aerului în sud-estul ţării era cuprinsă între -5 şi -10°C, temperatura resimţită la nivelul pielii expuse la vânt era cuprină între -20 şi -40°C.

27_01_2012_radiografie_viscol_3

Întotdeauna un episod de viscol este urmat de un val de frig. Exact ce se întâmplă şi la noi în aceste zile. Temperaturile minime vor coborî chiar sub -10°C, iar cele maxime nu vor depăşi -5°C în următoarea săptămână, dar un val major de frig merită din plin o analiză detaliată într-un viitor articol.

Author
By
@

Readers Comments

comments powered by Disqus
Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Un debut în forță al iernii

28th noiembrie, 2018

Ne mai despart două zile până la debutul calendaristic al iernii, dar cu toate acestea, valorile minime de temperatură așteptate pentru dimineața zilei de 1 decembrie ...

Condiții Meteo

Un debut de Gerar în prag de iarnă

1st decembrie, 2018

De astăzi, oficial, este iarnă în conformitate cu data din calendar. Cu toate acestea, minimele primei dimineți de iarnă au fost unele potrivite pentru mijloc de ...

Debutul timid al iernii 2018-2019 – Moldova

17th noiembrie, 2018

Așa cum doream în cea mai recentă postare pe pagina noastră de facebook, am realizat distribuția spațială a stratului de zăpadă depus în Moldova apuseană la ...

Condiții sinoptice

Debutul oficial al toamnei peste Moldova

24th septembrie, 2018

În ultimii ani vara lasă loc cu adevărat toamnei în preajma echinocțiului de toamnă, regulă ce s-a verificat și în acest an. Răcirea a fost una ...

Vă era dor de puțină instabilitate atmosferică?

11th august, 2018

După o primă decadă de august în care precipitațiile au apărut ocazional, îndeosebi la deal și munte, în peisaj se întrevăd unele schimbări pe termen scurt ...

Mergi către siteul stației

videoclipuri educative

Estimări

Un debut în forță al iernii

28th noiembrie, 2018

Ne mai despart două zile până la debutul calendaristic al iernii, dar cu toate acestea, valorile minime de temperatură așteptate pentru dimineața zilei de 1 decembrie ...

Condiții Meteo

Un debut de Gerar în prag de iarnă

1st decembrie, 2018

De astăzi, oficial, este iarnă în conformitate cu data din calendar. Cu toate acestea, minimele primei dimineți de iarnă au fost unele potrivite pentru mijloc de ...

Debutul timid al iernii 2018-2019 – Moldova

17th noiembrie, 2018

Așa cum doream în cea mai recentă postare pe pagina noastră de facebook, am realizat distribuția spațială a stratului de zăpadă depus în Moldova apuseană la ...

Condiții sinoptice

Debutul oficial al toamnei peste Moldova

24th septembrie, 2018

În ultimii ani vara lasă loc cu adevărat toamnei în preajma echinocțiului de toamnă, regulă ce s-a verificat și în acest an. Răcirea a fost una ...

Vă era dor de puțină instabilitate atmosferică?

11th august, 2018

După o primă decadă de august în care precipitațiile au apărut ocazional, îndeosebi la deal și munte, în peisaj se întrevăd unele schimbări pe termen scurt ...

Radiografia unui viscol

27th ianuarie, 2012

,,Câmpia dreaptă şi îngheţată se însufleţi deodată. La început nu ştiură ce era. Parcă la capătul ei cel mai depărtat ar fi alergat o herghelie de cai. Vântul tăie iute faţa încremenită a omătului şi mişcă ţurţurii cenuşii ai pădurii. Se făcu din nou linişte, ca şi când cineva şi-ar fi tras sufletul, apoi zăpada fu spulberată pe neaşteptate şi ridicată în nişte perdele albe şi înalte care se prăbuşeau. Ţiganii fură orbiţi o clipă şi întoarseră spatele viscolului. Primul val trecuse. Când priviră în urmă, văzură o trâmbă care se îngroşa. Alerga ca o nălucă peste întinderea goală şi se învârtea, săltând la câte o adâncitură nevăzută.<<– Trecu sufletu mă-ti, a moartă, Anghele! glumi Neacşu.>> <<– Ducă-se…>> îi răspunse celălalt cu gura îngheţată. Întunericul căzu deodată. Abia mai apucară să zărească şanţul fortului şi grăbiră într-acolo, părăsind drumul ca să scurteze. Vântul se înteţise. Ace ascuţite de gheaţă le răneau ochii. În curând începu o ninsoare deasă şi lipicioasă. Zăpada acoperi totul în câteva clipe.”Eugen Barbu, Groapa.

27_01_2012_radiografie_viscol_1

Textul de mai sus nu se compară poate cu expresivitatea unor descrieri similare ale viscolului din Cehov, de exemplu, dar are darul de a surprinde o realitate meteorologică a împrejurimilor Bucureştiului cu care ne-am confruntat în ultimele zile. Fenomen cu o frecvenţă irelevantă (în medie 2-3 episoade pe iarnă la exteriorul arcului carpatic,, cu serii de ierni în care nu se produce nici un viscol), viscolul are capacitatea de a amintirea celor care se confruntă cu el mult timp după producere.

Ultimul episod de viscol, care acum e în faza finală la nivelul Dobrogei, oferă oportunitatea unei analize a desfăşurării unui astfel de fenomen pentru a înţelege mai bine de unde provine forţa sa distructivă. Fără a complica definiţia, viscolul reprezintă spulberarea zăpezii de către vânt, astfel încât aceasta este antrenată pe orizontală pe distanţe mari, ceea ce conduce la reducerea accentuată a vizibilităţii. Pentru producerea viscolului sunt necesare aşadar următoarele condiţii: temperaturi reduse, producerea de precipitaţii solide şi viteze mari ale vântului. Să înţelegem aşadar modul în care aceste condiţii au fost îndeplinite în cazul viscolului din ultimele zile.

Frigul. Prin avansarea Anticiclonului Siberian spre centrul Europei, despre care am mai discutat în postările trecute, temperatura aerului a scăzut în toată parte centrală şi de sud-est a continentului, astfel încât la scurt timp după apariţia precipitaţiilor  pe teritoriul României (marţi seară) acestea s-au transformat în ninsoare.  Nu trebuie să uităm că în această iarnă am mai avut de a face cu câteva pasaje ale ciclonilor mediteraneeni care nu au lăsat precipitaţii însemnate sub formă de zăpadă în România tocmai pentru că temperaturile nu au scăzut suficient de mult pentru ca ploile să se tranforme în  ninsoare.

Ninsoarea. Producerea precipitaţiilor este o condiţie adusă la îndeplinire prin activitatea ciclonală. Ori, pentru că anticiclonul continental împiedică pătrunderea ciclonilor mobili isladezi către continent, singurii cicloni ce pot aduce astfel de precipitaţii sunt cei mediteraneeni, care de cele mai multe ori iau naştere tocmai prin pătrunderea aerului rece continental peste apele calde ale Mediteranei.  Formaţi în regiunea peninstulei Italice, aceşti cicloni – atunci când traiectoria curenţilor jet din troposfera superioară este favorabilă – se deplasează către Peninsula Balcanică spre care transportă toată rezerva de umezeală aferentă sistemelor lor frontale. Aşadar, traiectoria SV-NE a curenţilor jet în sud-estul Europei este o condiţie dinamică fundamentală pentru producerea viscolului în regiunea ţării noastre.  Deopotrivă, aceşti cicloni transportă în partea lor anterioară şi aer cald ce înmagazinează o cantitate mare de vapori de apă. Astfel, contrastul termic accentuat dintre cele două mase de aer ce s-au întâlnit în bazinul inferior al Dunării a condus la intensificare proceselor de condensare şi precipitare.

Vântul. Odată îndeplinite condiţiile menţionate mai sus mai lipseşte doar vântul pentru ca viscolul să se dezlănţuie. Pentru vânt puternic este nevoie de gradient baric foarte mare, condiţie uşor îndeplinită prin apropierea celor două formaţiuni barice. Astfel, în momentul de maximă intensitate a viscolului, diferenţa de presiune dintre nordul şi sudul României era de peste 15 hPa, valoarea demnă de orice furtună tropicală.

27_01_2012_radiografie_viscol_2

Aspectele neplăcute ale viscolului sunt legate de scăderea vizibilităţii la sub 50 m, troienirea zăpezii şi accentuarea disconfortului bioclimatic. Din cauza vizibilităţii reduse, numai de pe Băneasa şi Otopeni au fost anulate cca. 50 de curse aeriene în ultimele 3 zile. Troienirea zăpezii pe arterele de circulaţie (în strânsă corelaţie cu prostia omenească, ingredient indispensabil în apariţia victimelor) a condus la paralizarea capitalei alături de alte oraşe (Constanţa, Buzău etc.), la  blocarea în nămeţi a cca. 1000 de persoan eşi ladecesul a 4 persoane.Nu în ultimul rând,ba din contră,disconfortul termic provocat de vânt pe fondul temperaturilor reduse este cel care provoacă un impact generalizat asupra populaţiei nevoită să se deplaseze în viscol.De exemplu, chiar dacă joi la ora 18 temperatura aerului în sud-estul ţării era cuprinsă între -5 şi -10°C, temperatura resimţită la nivelul pielii expuse la vânt era cuprină între -20 şi -40°C.

27_01_2012_radiografie_viscol_3

Întotdeauna un episod de viscol este urmat de un val de frig. Exact ce se întâmplă şi la noi în aceste zile. Temperaturile minime vor coborî chiar sub -10°C, iar cele maxime nu vor depăşi -5°C în următoarea săptămână, dar un val major de frig merită din plin o analiză detaliată într-un viitor articol.

honda.org.ua
By
@
backtotop