Conform imaginii cu distribuţia anomaliilor termice (sursa: ECMWF via met.hu), partea sud-estică, central-estică şi, local, prin sudul şi sud-vestul Europei se va vorbi de un regim termic situat sub mediile climatologice pentru prima jumătate a celei de-a doua decadă a lunii. În aceste zone, temperaturile medii vor fi cu 3…6˚C sub media perioadei.

    La polul opus se află regiunile nordice şi nord-vestice, aici vor fi de aşteptat valori medii de temperatură cu 2…4˚C iar prin nordul Marii Britaniei şi Peninsula Scandinavă,  şi cu 4…7˚C peste cele obişnuite în această perioadă din an.

    Valori medii de temperatură apropiate de cele normale pentru această perioadă  a anului vor fi caracteristice pentru nordul Rusiei europene, Finlanda, Republicile Baltice şi în nordul Poloniei şi al Germaniei.

    România, pe parcursul săptămânii viitoare, va fi caracterizată de o vreme rece, cu temperaturi medii situate cu 3…6˚C sub medie.

    Astfel, ziua de luni va aduce valori maxime de temperatură cuprinse între -3…-2˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi zona deluroasă a Maramureşului şi 6…7˚C prin sudul Moldovei iar, izolat, prin sudul Olteniei, şi 8…9˚C. Minimele se vor încadra între -13…-12˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi 0…1˚C prin vestul extrem şi pe litoral. Marţi, vremea va intra într-un proces de răcire, mai evident în regiunile nordice şi nord-estice. În aceste condiţii vom vorbi de maxime ce vor porni de la -5…-4˚C în zona deluroasă din nordul Moldovei, Maramureş şi estul Transilvaniei şi cel mult 6…7˚C prin sud-vestul Olteniei. Minimele vor fi cuprinse între -14˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi -3…-2˚C la ţărm de mare cât şi prin vestul extrem. Miercuri avem parte de aceeaşi vreme rece în toată ţara, cu maxime ce vor fi cuprinse între -6…-4˚C în zona deluroasă din nord cât şi în depresiunile din estul Transilvaniei şi 1…2˚C prin Oltenia. Minimele se vor încadra între -17…-15˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi, posibil, prin Maramureş şi -3…-2˚C pe litoral şi, posibil, prin sudul Olteniei şi vestul extrem.

    Joi vremea continuă să fie mai rece decât ar fi normal la această dată, cu maxime ce vor porni de la -3…-1˚C în Transilvania şi, posibil, prin nord-vestul Moldovei şi se vor opri la cel mult 3…5˚C prin Oltenia, vestul Munteniei şi sudul litoralului. Minimele se vor încadra între -17…-16˚C prin depresiunile din estul Transilvaniei şi, posibil, prin Maramureş şi -5…-3˚C prin vestul extrem şi sudul extrem al litoralului.

   Finalul de săptămână, conform actualelor modele atmosferice, pare a se caracteriza printr-o uşoară încălzire a vremii. În aceste condiţii, vorbim de maxime cuprinse, în general, între -1…1˚C în estul Transilvaniei, Maramureş şi, posibil, prin nord-vestul Moldovei şi până la 5…7˚C în zona deluroasă a Olteniei şi a Munteniei. Minimele, şi ele în creştere uşoară, vor fi cuprinse între -13…-10˚C în depresiunile din estul Transilvaniei şi -2…-1˚C pe litoral.

    Pluviometric, săptămâna viitoare va fi caracterizată de cantităţi modeste sau chiar inexistente de precipitaţii în cea mai mare parte a Europei. Ariile cu precipitaţii vor fi situate pe extremităţile continentului, cu cele mai importante cantităţi de apă în zona montană a Scandinavei.

    România, pe tot acest interval, va fi caracterizată de cantităţi de precipitaţii situate sub mediile perioadei, cu o nuanţă mai pronunţată prin sud şi vest. Concret, precipitaţii mai însemnate cantitativ vor fi de aşteptat în cursul zilelor de luni şi marţi, îndeosebi în nord şi centru cât şi în zona montană aferentă jumătăţii nordice a Carpaţilor Orientali şi Occidentali. În rest, precipitaţii slabe cantitativ şi pe arii restrânse.

Pe fondul temperaturilor predominant negative, acestea vor fi predominant sub formă de ninsoare, condiţii în care, prin nord şi zonele montane amintite se aşteaptă depunerea unui strat mai consistent de zăpadă.

    După aceea, aria precipitaţiilor va fi în restrângere, acestea vor fi predominant fulguieli .

    Sinoptic, intervalul următor va fi caracterizat de extinderea către centrul şi, ulterior, către regiunile central-estice ale continentului a unui areal anticiclonic de mari dimensiuni, acesta urmând a caracteriza vremea din cea mai mare parte a acestuia. În aceste condiţii, ariile depresionare vor prefera regiunile din nord-vestul şi nordul extrem al Europei. În primele două zile ale săptămânii, din ariile ciclonice din nordul Europei se va desprinde un areal depresionar de mici dimensiuni ce va înainta către sud-sud-est, acesta fiind răspunzător de acele ninsori din România de la începutul săptămânii viiroare. Acest areal îşi va continua deplasarea către sud-est, condiţii în care se va regenera în bazinul sud-sud-estic al Mării Negre şi, mai apoi, în cel estic al Mării Mediterane. Acesta va fi caracterizat prin cantităţi mai însemnate de apă prin Turcia, coroborat şi cu temperaturi modeste, vor fi predominant ninsori, local, ceva mai abundente prin zonele deluroase şi montane din estul şi nord-estul ţării.

    Acest context sinoptic amintit (anticiclon centrat peste centrul Europei, depresiuni peste E şi SE continentului) va duce la o circulaţie predominant din sector nordic şi chiar nord-estic peste estul şi sudu-estul Europei, condiţii în care va fi advectat şi un aer rece, polar sau chiar polar-continental, acesta din urmă, pe o circulaţie ultrapolară (mai multe detalii aici). Vestul, nord-vestul şi chiar nordul continentului va fi situat la contactul dintre arealul anticiclonic amintit şi depresiunile atlantice. Acest lucru va duce la o circulaţie sud-vestică peste toate aceste zone, circulaţie ce va aduce şi un regim termic plăcut pentru această perioadă a lunii decembrie.

Joi 5 decembrie 2013

    Cerul va fi variabil în majoritatea zonelor. Către seară, prin nord-vestul şi nordul extrem al Moldovei, înnorările vor fi mai accentuate, condiţii în care, pe arii restrânse, vor fi posibile ninsori slabe. În rest, astfel de fenomene vor fi cu totul izolate.

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -4...-3°C în depresiunile din nord-vestul extrem şi cel mult 5...6°C în sudul provinciei. Minimele se vor încadra între -8...-6°C în depresiuni şi -2...-1°C în sudul extrem.

    Vântul va sufla moderat în majoritatea regiunilor, cu intensificări mai susţinute în zonele montane cât şi prin nordul şi estul Moldovei din sector predominant nord-vestic. Presiunea atmosferică va scădea, mai evident, în prima parte a intervalului, după aceea, aceasta nu va avea fluctuaţii importante.

Vineri 6 decembrie 2013

    Cerul va fi mai mult noros, cu şanse de ninsoare slabă, îndeosebi prin nordul, nord-estul cât şi în toate zonele de munte. Prin nord-vest e aşteptată şi depunerea unui strat subţire de zăpadă. În rest sunt posibile ninsori slabe pe arii restrânse.

    Maximele zilei vor porni de la -4...-3°C în zona deluroasă din nord-vestul extrem şi se vor opri la 5...6°C în sudul şi centrul Moldovei Apusene. Minimele, similare cu cele din noaptea precedentă, vor fi cuprinse între -6...-5°C prin depresiunile Carpaţilor Orientali şi -1...0°C în sudul provinciei.

    Vântul va sufla moderat în majoritatea zonelor din sector predominant vest-sud-vestic iar la munte acesta va sufla tare, la rafală, va atinge şi 60...70 km/h. În aceste condiţii, va fi accentuată senzaţia de rece. Presiunea atmosferică, mai scăzută decât ar fi normală (1015 mb)  în nord şi nord-est şi apropiată de normal în rest, nu va suferi variaţii semnificative.

Sâmbătă 7 decembrie 2013

    Vremea va fi predominant închisă şi, temporar, va mai ninge slab, cu precădere,  în regiunuile nordice, nord-vestice şi la munte.

    Valorile termice vor marca o uşoară scădere, condiţii în care vorbim de -5...-4°C prin zona deluroasă din nord-vestul extrem şi cel mult 4°C prin sud. Minimele vor fi cuprinse între -9...-8°C în depresiuni şi -2...-1°C în sudul Moldovei.

    Vântul va sufla moderat în majoritatea zonelor, cu intensificări mai susţinute în centrul, estul şi în toate zonele montane din sector predominant vestic. La rafală, acesta poate atinge viteze de 50...60 km/h, ceea ce va duce la o sporire a senzaţiei de rece. Presiunea atmosferică va fi în creştere uşoară în toată Moldova.

Duminică 8 decembrie 2013  

    Ultima zi a săptămânii va aduce un cer variabil spre mai mult senin în majoritatea zonelor. La munte mai sunt posibile înnorări şi cu totul izolat, fulguieli sau ninsori slabe. Noaptea şi dimineaţa, în zonele joase, e posibilă formarea ceţii.

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5...-4°C în zonele deluroase din vestul şi nordul extrem şi cel mult 4°C prin sud. Minimele vor porni de la -8...-6°C în depresiunile din vestul jud. Suceava şi Neamţ şi se vor opri la -2°C prin sudul extrem.

    Vântul va sufla slab până la moderat în majoritatea zonelor din sector predominant nord-vestic. Prin nord-estul şi estul provinciei, acesta mai poate prezenta unele intensificări, sporind senzaţia de rece. Presiunea atmosferică va continua să crească uşor.

    Urmează zile reci în toată Moldova şi ninsori temporare, slabe cantitativ, îndeosebi înzonele montane cât şi în nordul şi nord-vestul acesteia. Nopţile şi dimineţile, în depresiunile Carpaâilor Orientali, vor fi valori ce se vor apropia sau chiar vor atinge limita gerului. Vântul va fi mai alert, lucru ce va spori senzaţia de rece.

    Ultima săptămână din toamna anului 2013 s-a caracterizat prin valori medii de temperatură situate sub mediile climatologice ale perioadei în toată jumătatea de sud a Europei. Aşa cum se observă şi pe modelul preluat de pe site-ul NOAA.com, acestea erau cu 2...5°C sub medie îm partea central-sudică şi de sud, iar prin sud-vest, se observă şi porţiuni unde s-a vorbit şi de temperaturi medii cu 5...7°C sub aceste medii.

    Aceste anomalii termice negative din sudul şi sud-vestul Europei sunt asociate existenţei peste bazinul central al Mării Mediterane a unui sistem depresionar (de pe 25 noiembrie 2013, acesta s-a deplasat către nord-est) şi a unui vast areal anticiclonic ce a ocupat, mai întâi zona central-estică a Atlanticului de Nord, iar după 25-26 noiembrie, s-a extins uşor şi către regiunile vestice şi centrale ale continentului. Cu o asemenea distribuţie barică, clar că peste regiunile sudice ale Europei a fost transportat un aer rece, de sorginte polar, acesta a adus şi cantităţi ceva mai importante de precipitaţii, predominant sub formă de ninsoare, în regiunile de deal şi de munte din Italia, centrul şi vestul Peninsulei Balcanice şi ploaie în restul zonelor.

    Pentru regiunile estice şi central-nordice ale continentului s-a putut vorbi de o vreme ceva mai caldă pentru un final de toamnă. În toate aceste regiuni se pot observa valori medii de temperatură situate cu 2...5°C peste media perioadei.

    Toate aceste regiuni s-au situat în sectorul cald al depresiunii mediteraneene, valabil pentru regiunile estice şi din sud-estul extrem, iar cele din partea central-nordică şi de nord-est, în sectorul cald al unui areal depresionar ce a cuprins nord-vestul şi apoi  nordul Peninsulei Scandinave. În estul extrem al Europei a activat un areal anticiclonic, acesta, în cuplaj atât cu aria depresionară mediteraneeană cât şi cu cea din nordul Scandinavei, a dus la o circulaţie predominant sudică, circulaţie ce a antrenat peste toate aceste regiuni un aer cald, dinspre bazinul estic al Mediteranei şi chiar dinspre Orientul Mijlociu.

    Pluviometric, aşa cum arată şi imaginea de mai jos, bună parte din Europa a fost caracterizată de cantităţi modeste de precipitaţii, de cel mult 5...7l/mp/7 zile, ba chiar inexistente prin sudul şi vestul Peninsulei Iberice şi prin sudul Finlandei cât şi al Suediei.

    Ariile cu precipitaţii mai însemnate cantitativ sunt caracteristice regiunilor sud-estice, aici s-au cumulat cantităţi de apă cuprinse între 25...50l/mp. De menţionat că toate aceste cantităţi s-au cumulat în primele 3-4 zile ale intervalului. Fâşia caracterizată de precipitaţii e dovada deplasării acelui sistem depresionar mediteraneean către est-nord-est.

    O altă zonă caracterizată de cantităţi mai însemnate de precipitaţii e cea aferentă jumătăţii vestice a Peninsulei Scandinave, aici, după cum s-a arătat ceva mai devreme, au activat sisteme depresinare generate în nordul Atlanticului (depresiuni islandeze).

    Aşa cum s-a văzut, ultima săptămână din toamna lui 2013 s-a caracterizat printr-o vreme rece prin sudul Europei şi ceva mai caldă prin est şi nord-est. Precipitaţiile au preferat zona sud-estică a continentului cât şi regiunile vestice din Pen. Scandinavă.

    După multe săptămâni în care s-a tot vorbit de o vreme mai caldă comparativ cu mediile perioadei  prin partea central-estică, estică şi de sud a Europei, intervalul de faţă s-a caracterizat printr-o răcire accentuată, răcirea în cauză a fost asociată şi cu precipitaţii.

    Responsabil pentru acest proces de răcire din aceste părţi ale continetului a fost un areal depresionar mediteraneean ce s-a deplasat către nord-est, pe partea posterioară a acestuia a fost transportat aerul rece, dinspre regiunile nordice ale continetului. Această răcire a adus şi primele precipitaţii importante cantitativ sub formă de zăpadă în zona Balcanilor şi nu numai.

    Astfel, chiar în noaptea de 24 spre 25 noiembrie 2013, în Austria, precipitaţiile s-au transformat în ninsoare, condiţii în care vestul, cât şi toate regiunile montane, au fost acoperite de un strat gros de zăpadă. În aceste condiţii, în zonele deluroase şi montane, grosimea stratului de zăpadă a atins şi depăşit 30-50 cm. Strat subţire de zăpadă s-a aşternut chiar şi la Viena, acesta a măsurat aproximativ 5 cm.

    Aşa cum spuneam ceva mai sus, iarna s-a dezlănţuit şi în centrul şi vestul Balcanilor. Cele mai afectate de sosirea iernii au fost Bosnia-Heţegovia, aici s-a putut vorbi de o grosime a stratului de zăpadă de 30-35 cm la Sarajevo, această grosime fiind înregistrată în cursul zilei de 27 noiembrie 2013. De asemenea, ninsorile au cuprins şi Serbia, şi aici stratul de zăpadă avea grosimi cuprinse între 33 cm la Zlatibor, 20 cm la Loznica, 18 cm la Belgrad.

Pentru mărire, click pe imagine

    Începutul săptămânii a fost caracterizat de vreme rea şi în România. Manifestări caracteristice iernii au fost chiar din prima zi a săptămânii, când mai multe judeţe din nordul, centrul şi vestul ţării au fost sub avertizare cod galben de ninsori, frig şi intensificări ale vântului. În urma acestor ninsori viscolite, cele mai afectate au fost judeţele Hargita, Bistriţa Năsăud, Suceava, Maramureş, mai exact zonele montane aferente acestor judeţe. Aceste ninsori i-au afectat, în mod special, pe şoferii care tranzitau pasurile Mestecăniş, Tihuţa,  Prâslop.

De marţi, 26 noiembrie 2013, ninsorile şi vântul s-au mutat pe jumătatea de sud a ţării, aici s-a depus şi un strat mai consistent de zăpadă. Grosimi de 10-15 cm s-au înregistrat pe arii extinse din Oltenia şi chiar vestul Munteniei.  

    Vreme rece a fost şi în Peninsula Iberică, cea mai afectată fiind Spania, şi anume zona Madridului. Aici, în cursul dimineaţii de 28 noiembrie 2013 s-a depus un strat de zăpadă gros de aproximativ 2-3 cm iar temperatura la ora locală 8 era de aproximativ 1°C.

    Dacă mare parte a Europei a fost învăluită de primele manifestări ale iernii, nu se putea ca partea europeană a Rusiei să facă excepţie. Astfel, după o perioadă îndelungată caracterizată de o vreme mai caldă, a venit rândul ca aerul rece, polar să-şi facă simţită prezenţa şi aici. În aceste condiţii, minimele zilei de 29 noiembrie erau de -10.5°C la Murmansk, -9.8°C în Arhangelsk, -10.8°C la Amderma, -17.1°C în Vorkuta, -15.4°C la Peciora, -11.6°C în Syktyvkar, -5.9°C la Sankt Petersburg. Iarna şi-a făcut simţită prezenţa şi la Moscova, aici temperatura a fost de -5°C şi ninsoare.

    Vremea caldă ce a caracterizat bună parte a Europei s-a retras către sud-estul extrem, mai exact către Cipru şi Turcia. Aici se înregistrau, în continuare, temperaturi de peste 23...25 °C, cum ar fi în Gecitkale, cu cele  27.6°C, Lefkoniko şi Nicosia 26.9°C, Iskele 26.3°C, Larnaca 25.4°C, Famagusta 24.8°C, Paphos 24.2°C, Akrotiri şi Akdeniz 23.5°. Şi în Turcia s-a putut vorbi de o vreme ce amintea de final vară în oraşe precum:  Silifke, cu cele  24.7°C, Mersin 23.1°C, Adana 22.2°C, Giresun şi Alanya 21.9°C, Trabzon 21.7°C.

    Această vreme caldă din Turcia şi Cipru e doar o mică parte din ceea ce a fost în Orientul Mijlociu şi nord-estul Africii. Astfel, în Israel, pe parcursul zilei de 27 noiembrie 2013 s-a putut vorbi de maxime de peste 30°C, cum ar fi cele 34.8°C din Tel Aviv, 34.7°C de la Bat Dagan, 33.5°C la Beer Sheva, 29.0°C la Ierusalim. Cald şi în Iordania, şi anume în Amman, cu cele  29.5°C, Irbid 29.2°C.

    Vreme călduroasă şi în Egipt încursul zilei de 26 şi 27 noiembrie 2013, cu maxime, ce au atins şi valori de peste 35°C, cum ar fi cele 36,0°C la Asyut, 35.2°C în El Arish, 33.8°C la Minya, 33.6°C ad Alexandria, 33.0°C în Cairo, 31.3°C la Port Said.

    Nici Statele Unite nu au scăpat de vremea rea. Ninsorile şi ploile suprarăcite au cuprins nordul şi nord-estul ţării, toate acestea au condus la polei pe şosele. Acestea s-au semnalat în cursul zilelor de 27 şi 28 noiembrie 2013. Toate acestea au avut un impact cu atât mai nefavorabil americanilor aflaţi în trafic, deoarece mulţi se deplasau către cei dragi cu prilejul Zilei Recunoştinţei, celebrată de americani în ultima zi de joi din  noiembrie.

    Conform imaginii cu distribuţia anomaliilor termice (ECMWF via met.hu), din punct de vedere termic putem spune că iarna şi-a intrat în drepturi în cea mai mare parte a Europei. În aceste condiţii  se poate vorbi de valori medii de temperatură cu 2…5°C sub mediile climatologice ale perioadei în sudul, vestul, centrul  şi nordul extrem al continentului.

    În estul şi partea central-nordică a continentului vor fi temperaturi medii apropiate sau chiar uşor mai ridicate faţă de normal, cu 1…3°C.

    România, pe ansamblu, în săptămâna ce urmează va fi caracterizată de o vreme ceva mai rece, temperaturile medii fiind cu 2...4°C sub mediile climatologice ale unui început de iarnă.

    În aceste condiţii, ziua de luni va aduce temperaturi maxime cuprinse între -1...0°C în depresiunile din estul Transilvaniei, şi posibil, prin nordul ţării,  şi 7...8°C în Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea. Minimele vor fi cuprinse între -9...-7°C în deprsiunile din estul Transilvaniei şi cel mult 2...3°C pe litoral. Marţi, la nivelul întregii ţări, vor fi maxime ce vor porni de la -3...-2°C prin estul Transilvaniei şi se vor opri la cel mult 4...5°C prin regiunile sud-vestice. Minimele se vor încadra între -11...-10°C în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 0...1°C la ţărm de mare. Miercuri vor fi temperaturi maxime cuprinse între -1...0°C prin depresiunile din estul Transilvaniei şi cel mult 5...6°C pe litoral şi, posibil, în zona deluroasă extracarpatică. Minimele vor fi cuprinse între -9...-8°C în depresiuni şi cel mult 2...3°C în sud-estul extrem.

    Joi, la nivelul întregii ţări, vor fi maxime ce pornesc de la -2...0°C în nordul ţării şi se vor opri la 7...8°C în zona geografică descrisă de Subcarpaţii Getici. Minimele se vor încadra între -10...-8°C în ariile depresionare din estul Transilvaniei şi. posibil, şi din nordul ţării şi 2...3°C pe litoral.

    Finalul de săptămână, conform actualelor modele atmosferice, pare să aducă ceva modificări în evoluţia vremii. Astfel, vineri se poate vorbi de un regim termic similar cu cele din cursul zilelor anterioare, şi anume, cu maxime ce pornesc de la 0...2°C în nord şi se vor opri la 7...8°C pe litoral. Schimbarea intervine de sâmbătă, când temperaturile maxime vor suferi o scădere apreciabilă, comparativ cu ultimele zile, condiţii în care putem vorbi de temperaturi cuprinse între -4°C în nordul ţării şi, surpriză,  mai ridicate prin sud-est, aici putem vorbi şi de 9...11°C, însă şi aici se va răci în cursul zilei următoare.  Duminică maximele vor fi cuprinse între -5...-4°C în nordul ţării şi estul Transilvaniei şi cel mult 1...2°C pe litoral. Minimele, pe durata ultimelor trei zile ale săptămânii, vor fi cuprinse între -13...-10°C în depresiuni şi cel mult 2...3°C pe litoral, asta în cursul zilei de vineri, urmând ca în ultima zi a prezentei estimări, să vorbim de minime cuprinse între -14...-12°C în depresiuni şi cel mult -2...0°C pe litoral.

    Pluviometric, săptămâna ce urmează va fi caracterizată de cantităţi importante de precipitaţii în bazinul central-estic al Mediteranei,  dar şi în nord-vestul extrem al Europei. În această ultimă regiune vor fi şi cele mai importante cantităţi, îndeosebi în zona montană a Peninsulei Scandinave.

    În schimb, peste regiunile vestice şi sud-vestice vor fi cantităţi modeste sau chiar inexistente de precipitaţii. Cantităţi apropiate de mediile climatologice, în partea centrală, central-estică şi central-nordică a continentului.

    România, pe ansamblul întregii săptămâni,  va fi caracterizată de cantităţi apropiate de precipitaţii, cu o uşoară nuanţă deficitară, îndeosebi prin estul, centrul şi sudul Moldovei.

    În aceste condiţii, peste zona geografică a României, precipitaţiile vor lipsi, în schimb, vor fi nori stratiformi, aceaştia vor fi asociaţi şi cu burniţă. De vineri încolo, România va fi abordată de sisteme noroase, mai întâi în zonele vestice şi sud-vestice iar de sâmbătă, acestea să cuprindă întreaga ţară. Pe fondul unor temperaturi scăzute, aceste precipitaţii vor fi predominant sub formă de ninsoare, deşi slabe cantitativ, excepţie, zonele sud-estice, unde vom mai vorbi încă de ploi care se vor transforma, treptat, în lapoviţă şi ninsoare în ultima zi a săptămânii.

    Sinoptic, primele patru zile ale săptămânii vor fi caracterizate de existenţa unui areal anticiclonic centrat peste Arh. Britanic, acesta va avea tendinţa de extindere către est-sud-est. Ariile depresionare vor prefera nordul, sudul şi zona sudică a Europei.

    În acest context sinoptic putem vorbi de o circulaţie nordică şi chiar nord-nord-vestică peste centrul, sudul şi estul Europei, condiţii în care va fi transportat şi un aer ceva mai rece. Acesta va caracteriza, de altfel, şi vremea ceva mai rece din jumătatea sudică a Europei.

    De vineri, un areal depresionar situat peste zona Scandinavei va avea tendinţa de a migra către sud, unindu-se cu un areal depresionar mediteraneean. Arealul anticiclonic va fi localizat pe jumătatea de vest a Europei, acesta va fi centrat undeva la vest de Franţa.

    Această distribuţie barică va duce la o intensificare a circulaţiei nordice peste centrul şi sudul Europei, şi în consecinţă, va fi advectat un aer rece dinspre zona Scandinavei, condiţii în care temperaturile vor continua să scadă iar precipitaţiile să ocupe arii extinse şi vor fi predominant sub formă de ninsoare, ploile vor prefera zonele joase din Italia şi din sudul Peninsulei Balcanice.

    Acesta pare să fie începutul iernii adevărate peste bună parte a Europei. Dacă se va adeveri sau nu, vom vedea săptămâna viitoare.

Ce a reprezentat această zi în istoria românilor ? 

    Prima zi a iernii calendaristice are o însemnătate deosebită în istoria poporului român.  Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Această unire a fost înfăptuită la Alba Iulia, la data de 1 decembrie 1918. Mai exact, pe data de 1 decembrie 1918, în faţa a peste 100000 de români este citit textul ,,Rezoluţiei de la Alba Iulia”, de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, care spunea:  "Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor indreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre." Acest act întregește România Mare după unirea Basarabiei (25 martie) și a Bucovinei (28 noiembrie) cu patria mamă . 

Cum a fost vremea în pe parcursul acestei zile ?

    Aşa cum se observă şi pe imaginea cu distribuţia presiunii atmosferice la acea dată (NOAA Reanalysis/wetterzentrale), România era situată la nord de o depresiune mediteraneană, iar câmpul de mare presiune atmosferică era extins dinspre nordul Rusiei europene până în zona Peninsulei Iberice sub forma unei dorsale foarte puternice.

    România, fiind situată la nord de depresiunea mediteraneană şi la sud de arealul anticiclonic centrat pe nordul Rusiei, a fost situată pe o circulaţie din sector predomiant estic, aceasta favorizând avansul unui aer ceva mai cald dinspre bazinul Mării Negre, în sectorul anterior al depresiunii.

    Cu toate că temperaturile erau predominant pozitive datorită acestui tip de circulație, aspectul vremii a fost unul închis în majoritatea ţării, cu ploi mai însemnate cantitativ peste sudul şi sud-estul ţării, adică în acea parte a ţării ce s-a aflat destul de aprope de central acelui sistem depresionar mediteranean. Conform infoclimat.fr, la data de 1 decembrie 1918 erau înregistrate maxime de 5°C la Călăraşi şi Drobeta Turnu-Severin şi 4°C la Târgu Jiu  

    Cele afirmate ceva mai sus pot fi completate şi de mărtuira unui fotograf participant la înfăptuirea Marii Uniri, şi anume, Samoilă Mărza. Acesta a menţionat că vremea la data respectivă a fost mohorâtă, ploioasă şi fără pic de soare. Acest tablou este confirmat de mărturiile fotografice de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

    Acest 1 decembrie 2013 cu vremea foarte frumoasă și cu soare din plin ce scaldă cea mai mare parte a României Mari reprezintă o excepție, românii resimțind în prea mulți ani angoasa vremii neplăcute de ziua națională. O excepție de bun augur pentru neamul nostru și de care trebuie să ne bucurăm din plin.

         Articol realizat de: drd. Ilie Nicolae/lect. univ. Lucian Sfîcă